Europenii ar fi putut avea o avere cu 1,17 trilioane de euro mai mare dacă doar un sfert din banii plasaţi în depozite în ultimele două decenii ar fi fost investiţi în fonduri, arată un nou studiu ING Research remis redacţiei. Analiza indică modul în care o parte mai mare din economiile populaţiei ar putea fi direcţionată către investiţii, cu beneficii pentru populaţie, finanţarea companiilor şi creşterea economică, conform comunicatului de presă remis redacţiei de către ING.
Potrivit studiului, volumul tot mai mare al economiilor din Europa poate deveni o sursă importantă de capital pentru investiţii, dacă o parte din banii păstraţi în depozite este orientată treptat către instrumente de investiţii.
Europenii economisesc mai mult, însă depozitele continuă să atragă cea mai mare parte a banilor
Contrar percepţiei generale, europenii nu au economisit întotdeauna mai mult. Între 2010 şi 2021, gospodăriile din zona euro au alocat, în medie, o pondere mai mică din venit pentru economisire şi investiţii decât cele din Statele Unite. Tendinţa s-a schimbat semnificativ abia după 2021. În prezent, gospodăriile din zona euro direcţionează aproximativ 6% din venitul disponibil către instrumente de economisire, aproape dublu faţă de nivelul din Statele Unite şi peste valorile înregistrate înainte de pandemie, se arată în comunicat.
În ciuda acestui aspect, cea mai mare parte a activelor financiare ale europenilor rămâne în depozite. Acest lucru înseamnă mai puţin capital disponibil pentru finanţarea companiilor, a investiţiilor şi a inovării. Pe de altă parte, în Statele Unite, valoarea investiţiilor deţinute de populaţie este de aproximativ cinci ori mai mare decât cea a depozitelor, se precizează în comunicat.
Comportamentul diferă însă de la o ţară la alta. Germania şi Franţa continuă să aibă unele dintre cele mai ridicate rate de economisire, în timp ce în Spania şi Italia oamenii economisesc mai puţin. Cercetarea indică şi o legătură între preocuparea faţă de veniturile disponibile la pensie şi o tendinţă mai ridicată de economisire, se arată în studiul ING Research.
Europenii deja încep să investească mai mult
Pe baza randamentelor obţinute de europeni din depozite, fonduri de investiţii şi acţiuni listate, ING a calculat costul oportunităţii de a nu investi. Dacă, începând din 2002, europenii ar fi direcţionat către fonduri de investiţii doar un sfert din banii plasaţi în depozite, averea gospodăriilor ar fi putut fi mai mare cu 1,17 de miliarde de euro până în 2025, echivalentul a 7,4% din PIB-ul zonei euro. Câştigurile potenţiale ar fi fost şi mai mari în cazul investiţiilor în acţiuni listate, care ar fi putut adăuga 2,79 de miliarde de euro la averea gospodăriilor, echivalentul a 17,7% din PIB, conform sursei citate.
Schimbarea este deja vizibilă. Din 2025, europenii alocă mai mulţi bani către acţiuni, obligaţiuni şi fonduri decât către depozite bancare. Pe fondul randamentelor mai atractive oferite de investiţii, ponderea depozitelor în activele lichide ale gospodăriilor din zona euro a scăzut de la 67% în 2019 la 62% în 2025, cel mai redus nivel din 2008. În acelaşi timp, fondurile de investiţii, inclusiv ETF-urile, reprezintă 23% din activele gospodăriilor din zona euro, cea mai ridicată pondere de la începutul anilor 2000, se arată în comunicat.
Politicile existente dau tonul comportamentului investiţional
Conform băncii, studiul indică un interes ridicat pentru investiţii. Dintre respondenţii care au economii, jumătate investesc deja, iar alţi 30% spun că ar lua în calcul să investească în viitor. Generaţiile tinere sunt mai deschise către investiţii decât cele mai în vârstă.
Potrivit ING Research, ideea potrivit căreia europenilor pur şi simplu nu le place să investească este prea simplistă.
„Ţări precum Suedia, Danemarca şi Ţările de Jos arată că modul în care oamenii investesc este influenţat de instituţii, nu de cultură. Succesul sistemului 401(k) din Statele Unite susţine aceeaşi idee: atunci când guvernele şi angajatorii creează stimulentele potrivite, gospodăriile participă la pieţele de capital la scară largă”, spune Marieke Blom, Chief Economist şi Global Head of Research în cadrul ING şi autoarea raportului.
Educaţia financiară rămâne o provocare
Deşi interesul pentru investiţii este în creştere, 42% dintre respondenţi spun că văd investiţiile „ca pe jocurile de noroc la cazino”, semn că înţelegerea modului în care funcţionează investiţiile rămâne o provocare, potrivit sursei citate.
„Ironia este că principiile de bază ale investiţiilor de succes sunt, de fapt, destul de simple: diversifică, investeşte pe termen lung şi nu tranzacţiona prea des. Cu toate acestea, multor oameni, inclusiv investitorilor cu experienţă, le este dificil să le urmeze. Există în continuare tendinţa de a vinde atunci când pieţele scad şi de a prefera într-o măsură prea mare activele familiare, apropiate de piaţa locală”, spune Marieke Blom.
Raportul arată însă că există şi motive de optimism. Tot mai multe economii sunt alocate investiţiilor, iar unele state introduc noi stimulente pentru a încuraja participarea populaţiei la pieţele de capital, se precizează în comunicat.
„Europa are deja la dispoziţie instrumentele de politică publică necesare şi un număr mare de potenţiali investitori. O parte tot mai mare din economii merge către investiţii, ţări precum Germania introduc noi stimulente, iar generaţiile tinere sunt mult mai dispuse să investească decât cele mai în vârstă. Trecerea de la economisire la investiţii este deja în desfăşurare”, adaugă Marieke Blom.





















































Opinia Cititorului