STUDIU KPMG: Cercetarea - dezvoltarea şi inovarea în România - o şansă pentru creşterea economică

G.D.
Miscellanea / 10 noiembrie 2022

Cercetarea - dezvoltarea şi inovarea în România - o şansă pentru creşterea economică

1% din PIB - Acesta este noua ţintă asumată de autorităţi prin Planul Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare în perioada 2022-2027, ţintă care nu ar putea fi atinsă fără contribuţia fondurilor private, conform unui comunicat remis redacţiei. La acest moment, în România, raportul cheltuielilor din PIB alocate acestor tipuri de activităţi este de 0,47%, cheltuielile realizate de statul român scăzând, chiar, marginal, deşi schemele de ajutor de stat au fost în creştere. În prezent, pachetul de facilităţi fiscale oferit de România pentru activităţi din cercetare-dezvoltare cuprinde o deducere suplimentară de 50% din totalul cheltuielilor întreprinse în acest scop, amortizarea accelerată a activelor utilizate în scopuri de cercetare-dezvoltare şi scutirea impozitului pe veniturile din salarii ale cercetătorilor şi ale altor angajaţi implicaţi în cercetare-dezvoltare, inovare (CDI). În Lituania, Slovacia, Ungaria, Polonia şi Croaţia, deducerile suplimentare ating valori semnificative de până la 300% din totalul cheltuielilor, relevă cel mai recent studiu al KPMG în România - "Facilităţi fiscale şi alte instrumente de stimulare a activităţilor de cercetare-dezvoltare - un potenţial semnificativ la îndemâna României pentru creştere economică".

"Tendinţa este îngrijorătoare, mai ales în condiţiile în care statele membre ale Uniunii Europene par să accelereze rata de majorare a acestor tipuri de investiţii", declară Ramona Jurubiţă, Country Managing Partner, KPMG în România. "În plus, stimulentele pentru cercetare-dezvoltare reprezintă unul dintre principalii factori ce determină intensificarea investiţiilor în cercetare-dezvoltare, investiţii care conduc la creştere economică şi dezvoltare pe termen lung a unei ţări, între cei doi termeni existând o relaţie de cauzalitate. Şi, aşa cum a arătat-o un sondaj întreprins luna trecută, companiile vor să investească, să se implice, într-o proporţie covârşitoare", mai explică liderul KPMG în România.

"Pentru a înţelege importanţa deducerilor, să luăm exemplul unei companii care investeşte 1.000.000 euro în activităţi de cercetare-dezvoltare. În România, aceasta poate, în anumite condiţii, să îşi reducă impozitul pe profit cu aproximativ 80.000 euro, adică un discount de 8% asupra costurilor implicate, o sumă deloc neglijabilă. Pe de altă parte, însă, în Polonia, pentru o investiţie similară, compania ar fi primit un "discount" de până la 38%, adică mai mult de o treime din costuri. Unde ţi-ai dori să investeşti?", întreabă retoric Daniel Pană, Partener Consultanţă Fiscală, KPMG în România.

În plus, raportul de cheltuieli private - publice la nivelul României este de aproximativ unu la doi. Această alocare relativ redusă de resurse din mediul de afaceri pentru activităţi de CDI în România contribuie şi ea la volumul total scăzut în comparaţie cu alte ţări ale UE, subliniază sursa citată.

Nici din punct de vedere fiscal lucrurile nu au stat cu mult mai bine, companiile ezitând să aplice pentru obţinerea facilităţilor fiscale pentru acest tip de activităţi, în condiţiile în care, aşa cum a arătat-o sondajul recent al KPMG în România, majoritatea acestora îşi doresc să beneficieze de stimulente. În plus, aşa cum punctează Cristina Spirescu, Senior Manager Consultanţă Fiscală, KPMG în România, "companiile ezită să aplice, considerând că activitatea de cercetare-dezvoltare se desfăşoară doar în laborator. Or, de multe ori poate fi vorba de activitatea pe care o companie o consideră de zi cu zi, precum dezvoltarea unui nou produs, conceperea sau îmbunătăţirea semnificativă a unui proces de producţie sau testarea unui nou material pentru a reduce costurile. Pentru că, de fapt, pentru a rămâne relevante pe piaţă, întreprinderile trebuie să inoveze constant, nu doar la un anumit număr de ani".

SOLUŢIILE PROPUSE: Din punct de vedere fiscal, extinderea tipurilor de facilităţi oferite şi a domeniilor pentru care se aplică stimulentele fiscale reprezintă cea mai importantă recomandare a specialiştilor KPMG în România. Astfel, domeniile pentru care contribuabilii din statele din regiune aplică pentru deduceri şi facilităţi fiscale sunt mult mai numeroase decât în România, în industrii foarte diferite - farmaceutică, aerospaţială, de apărare, bancară şi exemplele pot continua. În plus, diversificarea ariilor fiscale şi asigurarea unui mecanism funcţional privind aplicarea scutirii la nivel de angajat pentru personalul care lucrează în departamentele de CDI, ca şi introducerea unor potenţiale stimulente privind taxele locale sau taxele de mediu ar putea fi tot atâtea căi de atingere a obiectivului de atragere de investiţii şi de obţinere a creşterii economice.

În paralel, KPMG în România recomandă contribuabililor să fie atenţi la modelele existente în alte state, dar şi autorităţilor să dezvolte programe de popularizare a stimulentelor în anumite industrii, exemplele cele mai elocvente fiind programele dezvoltate de Polonia sau SUA. "Într-un raport recent al Comisiei Europene "Tendinţe în taxare", se vorbeşte despre utilizarea taxelor de mediu pentru schimbarea în bine a comportamentului contribuabililor, orientându-i către surse verzi de energie sau către sustenabilitate. Aceasta este o altă zonă ce ar putea fi explorată de România pentru a stimula investiţiile în activităţi de cercetare-dezvoltare ce contribuie la protecţia mediului şi, eventual, va facilita atingerea obiectivelor legate de mediu pe care România şi le-a asumat în cadrul UE", declară Daniel Pană, Partener Consultanţă Fiscală, KPMG în România.

Creşterea cotei de deducere suplimentară a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare la calculul impozitului pe profit este, din perspectiva consultanţilor KPMG, una dintre cele mai importante măsuri care pot fi avute în vedere. "La acest moment, avem una dintre cele mai mici cote din regiune şi la nivel global, aşa cum reiese şi din compararea informaţiilor prezentate mai sus şi în detaliu în cadrul studiului KPMG. Aşadar, România trebuie să găsească modalităţi clare şi eficiente prin care să asigure un mecanism funcţional de aplicare a stimulentelor fiscale existente pentru cercetare-dezvoltare cu beneficii pentru toate părţile implicare: scutiri sau reduceri de impozit pe salarii pentru cercetători, reduceri ale impozitului plătit de societăţile ce desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare, dar să fie atenţi şi la modelele existente în alte state", declară Cristina Spirescu, Senior Manager Consultanţă Fiscală, KPMG în România.

Astfel, se poate avea în vedere stimularea specifică a IMM-urilor, a unei categorii particulare de contribuabili sau a unui sector specific din economie prin utilizarea unor cote de deducere suplimentare mai ridicate, spre exemplu, considerând că IMM beneficiază de condiţii mai bune (facilităţi specifice sau un nivel mai ridicat al facilităţilor pentru cercetare-dezvoltare general aplicabile) în ţări precum Polonia şi Croaţia. Poate fi avută în vedere şi introducerea unei cote progresive de deducere suplimentară, tocmai pentru a stimula intensificarea investiţiilor CDI de la an la an, după cum am observat în cadrul studiului, în cazurile Slovaciei şi Cehiei.

Examinarea introducerii creditelor fiscale CDI şi a unor regimuri preferenţiale de taxare CDI de tip Patent Box este o altă sugestie pentru creşterea apetitului pentru accelerarea investiţiilor în cercetare-dezvoltare. Astfel de politici fiscale atractive au implementat numeroase state între care Olanda, Malta, Belgia, Elveţia, Franţa, Italia şi chiar şi Polonia.

Pe lista recomandărilor s-ar mai afla şi reducerea efortului administrativ de aplicare a facilităţilor fiscale actuale, subliniază sursa citată.

Reorganizarea Registrului Experţilor şi clarificarea legislaţiei ar putea să fie un factor care să ofere mai multă încredere şi confort contribuabililor, încurajând aplicarea facilităţilor fiscale pentru cercetare-dezvoltare. "Certificarea eligibilităţii proiectelor de cercetare-dezvoltare pentru aplicarea facilităţilor fiscale oferă confort contribuabililor, încurajând aplicarea acestora. Condiţia esenţială este însă funcţionarea eficientă a acestui mecanism şi va depinde în principal de disponibilitatea experţilor de a face astfel de expertize", afirmă Daniel Pană.

BANI PENTRU INVESTIŢII. Din punct de vedere al accesării finanţărilor, coordonarea investiţiilor Băncii Naţionale pentru Dezvoltare (BND) cu obiectivele tematice ale Programelor Operaţionale reprezintă una dintre principalele măsuri identificate de specialiştii KPMG în România pentru revigorare. "Odată operaţionalizată Banca Naţională de Dezvoltare, aceasta va acoperi 8% din decalajele de investiţii din sectorul CDI, cât şi 50% din decalajele de investiţii aferente IMM-urilor inovatoare. Pentru a asigura o coerenţă a intervenţiilor, se recomandă strânsa coordonare a investiţiilor realizate de către BND cu obiectivele strategice stabilite la nivelul POCIDIF", declară liderul companiei de consultanţă, Ramona Jurubiţă.

Încurajarea parteneriatelor public-private (PPP) în materie de CDI este văzută de studiul KPMG ca extrem de importantă în asigurarea unei bune utilizări a resurselor umane implicate în dezvoltarea de produse/servicii inovative ce pot face ulterior tranziţia către piaţă, mai ales în condiţiile în care România se află printre statele europene ce angajează cercetări preponderent în sectorul public.

Parteneriatul pentru Inovare (PPI) este o altă soluţie pe care autorităţile publice o au la dispoziţie pentru a achiziţiona produse/servicii/lucrări inovatoare, susţinând astfel activitatea sectorului CDI la nivel naţional - poate include de la fabricarea produselor, prestarea serviciilor până la finalizarea lucrărilor.  

În plus, se mai arată în studiul KPMG, există multe alte instrumente de finanţare disponibile, dar nefolosite încă, iar statul român se poate implica în promovarea şi susţinerea acestora, mai ales având în vedere că se urmăreşte atingerea ţintei de 1% din PIB prin Planul Naţional de Cercetare-Dezvoltare si Inovare 2022-2027, se menţionează în comunicat.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Avocat Ianul Alexandra
cautavocat.ro
BTPay
danescu.ro
arsc.ro

Curs valutar BNR

01 Feb. 2023
Euro (EUR)Euro4.9148
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5152
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9264
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.5638
Gram de aur (XAU)Gram de aur279.6982

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro