DIGI Comunications

STUDIU MAZARS & ARIANEE:Sustenabilitatea şi parteneriatul autentic: modalitatea prin care piaţa bunurilor de lux traversează prezentul şi influenţează viitorul


Companii / 11 februarie

Ella Chilea, Audit Partner, Mazars România

Ella Chilea, Audit Partner, Mazars România

Mazars, firmă internaţională de audit şi consultanţă în afaceri, a publicat un nou studiu, Conscious, collaborative, connected: making over the luxury business model, conform unui comunicat de presă remis, astăzi, redacţiei. Raportul, lansat alături de consorţiul Arianee, dezvăluie noul model de afaceri al sectorului de lux, ce le permite clienţilor să experimenteze şi să interacţioneze cu brand-urile prin modalităţi noi, dar şi să achiziţioneze bunuri, ştiind că acestea pot fi reparate uşor şi într-un mod profesionist, iar apoi revândute.

Conscious, collaborative, connected include informaţii furnizate de lideri ai pietei bunurilor de lux, cum ar fi Breitling, Comite Colbert, Kering şi Vacheron Constantin şi se bazează pe o analiză extinsă a peste 150 de articole, rapoarte, dar şi alte surse.

Schimbarea industriei de lux

Conform comunicatului, modelul de afaceri al industriei de lux se transformă odată cu lumea: în 2010, clienţii de lux au cheltuit 4,3 miliarde de euro online; în 2019, această cifră a ajuns la 33,3 miliarde de euro. China este astăzi ţara cu cea mai mare creştere a pieţei de lux. Iar piaţa mondială de bunuri second-hand a ajuns la 30 de miliarde de euro anual, înregistrând în ultimii cinci ani o creştere anuală medie de 12%.

Potrivit raportului, noul model de afaceri care prinde formă răspunde aşteptărilor acestor noi tipologii de clienţi, acordă prioritate experienţelor legate de achiziţia produselor de lux, se angajează în parteneriate şi adoptă economia circulară în scopul creşterii sustenabilităţii.

Tipologiile de clienţi

Clienţii de lux sunt din ce în ce mai tineri şi provin preponderent din China - ţara care înregistrează cea mai mare creştere a pieţei pentru produsele de lux şi găzduieşte milioane de clienţi bogaţi şi dornici să cumpere bunuri de top. Clienţii bogaţi din China care achiziţionează bunuri de lux formează una dintre cele trei noi tipologii identificate în raport. Alte tipologii sunt aşa-numiţii HENRYs (High-Earners-Not-Rich-Still, persoane cu venituri mari, dar care nu se pot numi încă bogaţi), provenind din China şi din alte părţi, precum şi "Milenialii" şi Generaţia Z - ambele reprezentând un potenţial de creştere pentru piaţa modei de lux. Fiecare nouă tipologie aduce cu sine propriile oportunităţi şi provocări pentru a realiza o strategie centrată pe client, notează sursa citată.

Pivotarea către experienţe şi parteneriate

De-a lungul unei serii de interviuri prezentate în raport, liderii pieţei de lux subliniază faptul că "serviciile de clienteling" constituie cea mai avansată etapă în procesul de pivotare a sectorului către experienţa clienţilor, în special serviciile care sunt oferite după vânzarea iniţială a unui produs de lux. Un exemplu îl reprezintă programele de preluare şi reciclare a produselor pentru clienţii care doresc un consum sustenabil, cum ar fi, programul pionier al lui Eileen Fisher, Renew programme.

Potrivit comunicatului, parteneriatele au devenit esenţiale pentru a asigura o mai mare transparenţă, circularitate şi sustenabilitate. The Fashion Pact este un exemplu de colaborare de succes: o coaliţie globală care ajută case mari de lux precum Burberry, Kering şi Prada să colaboreze cu jucători mai mici, oferind schimburi de la un brand la altul. Procedând astfel, aceştia îndeplinesc promisiunea de sustenabilitate a mediului faţă de consumatori.

Unele dintre aceste parteneriate au fost formate pentru a combate în mod expres falsificarea produselor. Se estimează că mărfurile de lux false reprezintă 60-70% dintre fluxurile comerciale contrafăcute anual, care cumulează 3,8 trilioane de euro.

Piaţa industriei de fashion online din România va creşte cu 20% în 2021

Potrivit unei cercetări de piaţă efectuată de GLAMI.ro, este de aşteptat ca piaţa industriei de fashion online din România să crească cu 20% în 2021, mai exact la 5,1 miliarde de lei şi să depăşească 6 miliarde de lei până în 2023.

Deşi primele săptămâni ale pandemiei au fost incerte, cererea consumatorilor scăzând foarte repede, industria de fashion şi-a îndreptat direcţia spre nevoile urgente de sănătate publică: fabricile care produc eşarfe şi haine au decis să vină în ajutorul întregii lumi, aceştia reorientându-şi producţia spre măşti de protecţie şi, de asemenea, donând bani spitalelor şi altor organizaţii non-profit.

Ella Chilea, Audit Partner, Mazars România, a declarat: "Excluzând efectele pandemiei, piaţa vestimentară locală atinge o valoare de aproximativ 3,5 miliarde de euro anual, fiind însă dominată de jucători internaţionali (Armani, Versace, Ralph Lauren, Dior, Prada, Channel, Hermes, Louis Vuitton şi Gucci) - pe lângă aceştia, antreprenorii şi designerii români încearcă şi ei să-şi promoveze produsele şi să-şi găsească locul alături de marii jucători. Este bine cunoscut faptul că principala caracteristică a sectorului de lux este crearea de valoare, prin creativitate şi inovaţie. Prin urmare, designerii locali au adaptat şi lansat o serie de produse exclusiviste pentru a satisface nevoile clientului - de exemplu, MaRaMi este un brand fondat de designerul Andra Cliţan din dorinţa de a crea articole de modă care combină costumele tradiţionale româneşti cu îmbrăcămintea tradiţională a altor popoare din diferite colţuri ale lumii."

Piaţa bunurilor de lux din România: economia circulară este noul obiectiv

"Sectorul de lux este într-adevăr mai puţin risipitor şi distructiv decât industria de fast-fashion, iar jucătorii mai mici iau în calcul şi modul de abordare a problemelor de mediu, lucrând simultan la circularitatea mărcilor lor. Un nou concept introdus de către ei este trendul "Mai puţin înseamnă mai mult", prin care consumatorii sunt încurajaţi să cumpere numai 10 articole vestimentare pe an. Această tendinţă aduce sustenabilitate pe teritoriul modei de lux, prin stimularea clienţilor să cumpere puţin, dar calitativ, în loc să achiziţioneze multe articole vestimentare nepotrivite şi care pe termen lung au un impact negativ asupra naturii, dar şi asupra mediului economic şi social care le produce.", a menţionat Roxana Mihalache, Manager, Audit, Mazars România.

Potrivit sursei citate, aşteptările, obiceiurile de cumpărare şi preocupările clienţilor forţează brandurile de lux să se schimbe - clienţii se aşteaptă la o modalitate de navigare şi cumpărare atât online, cât şi în magazin, să obţină instantaneu informaţii exacte despre sustenabilitatea şi autenticitatea unui produs şi chiar să primească atenţie dupe ce procesul de achiziţie a fost finalizat.

Prin urmare, liderii pieţei de lux au pus mare accent pe experienţa clientului, răspunzând nevoilor acestuia şi oferindu-i posibilitatea de a deţine, purta şi experimenta produse de lux, fără a provoca daune nejustificate planetei.

Lecţii pentru piata bunurilor de lux care vor forma noua generaţie

Integrarea gândirii digitale: companiile de lux sunt cel mai bine poziţionate pentru a-şi consolida experienţa în domeniul inovaţiilor, datorită mijloacelor lor financiare şi investiţiilor pe care le-au făcut deja în infrastructura de date şi IT.

Recuperarea decalajului privind experienţa clientului: unele mărci independente s-au născut în era digitală şi, prin urmare, se axează în mod natural pe marketingul experienţial şi serviciile centrate pe client. Majoritatea mărcilor de lux sunt însă tradiţionaliste, IMM-uri care funcţionează ca producători şi angrosişti. Acum, aceştia vor trebui să adopte noi sisteme şi să angajeze noi talente pentru a recupera la capitolul "customer journey".

Investiţia în revânzare: pandemia de COVID-19 a dat un impuls suplimentar pieţei de revânzare a produselor de lux (nu şi închirierilor însă) şi ar trebui să stimuleze investiţiile în servicii inovatoare. În America de Nord şi Europa, mulţi dintre clienţii tineri şi bogaţi ai sectorului de lux s-au confruntat cu o scădere a puterii de cumpărare, astfel că piaţa de revânzare a devenit şi mai atractivă pentru ei. Acest lucru se aplică şi Chinei, unde pieţele secundare sunt în plină expansiune.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
Apanova
BTPay
Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale

Curs valutar BNR

09 Apr. 2021
Euro (EUR)Euro4.9212
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1382
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4671
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6712
Gram de aur (XAU)Gram de aur232.3306

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Garanti BBVA
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro