STUDIU: Oamenii cu venituri sub 3.000 lei petrec cel mai mult timp pe Facebook si TikTok

Românii cu venituri mici, sub 3.000 lei pe lună, folosesc preponderent reţele sociale pentru a se informa şi a fi la curent ceea ce se întâmplă în România şi în lume, petrecând de altfel mai mult timp pe Facebook şi TikTok decât cei cu venituri ridicate, arată un studiu realizat de Centrul de Formare APSAP, cel mai mare centru de formare profesională din România, potrivit unui comunicat emis redacţiei.

De altfel, cei mai mulţi români (aproape 35%) preferă să se informeze de pe platforme sociale, în locul site-urilor de ştiri specializate.

Studiul, realizat pe un eşantion de 1.211 respondenţi, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 60 ani, din mediul urban şi rural. oferă o imagine detaliată asupra modului în care românii folosesc reţelele sociale. Analiza dezvăluie nu doar diferenţe între platformele alese, ci şi diferenţe semnificative între tipurile de conţinut preferate şi distribuite, în funcţie de vârstă şi gen.

Cea mai utilizată reţea socială în rândul românilor este Facebook, peste 85% dintre

respondenţi având conturi active, urmată de Instagram cu 62% şi TikTok cu 37%. În ceea ce priveşte aplicaţiile de comunicare, pe primul loc este WhatsApp, cu 98% dintre

respondenţi activi, urmată de Facebook Messenger (54%) şi Instagram Direct (32%).

Conform studiului, persoanele cu venituri sub 3.000 lei lunar preferă să se informeze, în

procent de 44,28%, de pe reţele sociale. În schimb, românii cu venituri între 10.001 şi

20.000 lei lunar optează pentru website-uri de ştiri specializate. Alegerea de a obţine

informaţiile din surse specializate oferă o mai mare încredere cititorului, acestea fiind, de

cele mai multe ori, verificate şi validate, ceea ce reduce riscul de a viraliza fake news şi

informaţii eronate sau neveridice.

Un alt aspect analizat în studiu este timpul petrecut zilnic pe reţelele sociale. Diferenţele sunt semnificative în funcţie de nivelul de studii al respondenţilor: 30% dintre cei cu studii liceale finalizate afirmă că petrec în medie 2-4 ore pe reţelele sociale în fiecare zi, iar cei cu studii postuniversitare în proporţie de 15%.

Şi venitul influenţează timpul petrecut pe reţelele sociale: 28% dintre persoanele cu un

salariu lunar sub 3.000 lei petrec zilnic între 2 şi 4 ore, în timp ce doar 14% dintre cei care câştigă peste 10.000 lei fac acelaşi lucru.

„Banii nu aduc fericirea, dar influenţează profund comportamentele informaţionale.

Diferenţele devin şi mai vizibile când analizăm timpul petrecut zilnic pe aceste platforme: cu cât venitul şi nivelul educaţional sunt mai ridicate, cu atât expunerea la conţinut de tip social media este mai redusă. Această polarizare nu e doar o discrepanţă economică, ci şi una informaţională - cu efecte directe asupra modului în care românii îşi formează opiniile şi reacţionează la realitatea cotidiană. Riscul de manipulare, polarizare şi confuzie creşte exponenţial, fiind influenţate deciziile de zi cu zi - de la opinii politice până la alegerile de consum, în special într-un context marcat de dezinformare, fake news şi campanii de manipulare pe reţelele sociale”, explică Bogdan-Costin FÂRŞIROTU, preşedintele Centrului de Formare APSAP şi fondatorul platformei cursuri-functionari.ro.

În ceea ce priveşte statutul marital, persoanele singure petrec mult mai mult timp pe aceste platforme, 62% dintre acestea afirmând că petrec în medie 2-4 ore pe zi. În schimb, respondenţii care au declarat că sunt într-o relaţie au afirmat acest lucru în procent de 38%.

Explicaţia ar putea fi faptul că persoanele care sunt într-o relaţie preferă să petreacă mai

mult timp alături de partener/ă şi au mai multe "responsabilităţi” impuse de relaţie.

Rezultatele studiului realizat de Centrul de Formare APSAP oferă o perspectivă interesantă asupra obiceiurilor sociale ale românilor. 41% dintre respondenţi afirmă că petrec zilnic timp socializând faţă în faţă cu partenerul de viaţă în afara casei, iar 40% spun acelaşi lucru despre întâlnirile cu prietenii sau familia. Aceste procente arată o tendinţă surprinzătoare spre interacţiunea directă, mai ales într-o perioadă în care reţelele sociale domină comunicarea.

Românii îşi aleg sursele de informare în funcţie de mediul în care trăiesc şi de gradul de

încredere pe care îl acordă presei. Dacă în oraşe 30% dintre respondenţi preferă

website-urile de ştiri specializate, în mediul rural primul loc este deţinut de reţelele sociale (37%), urmat apoi de website-uri şi televiziune. Astfel, putem aprecia că în mediul rural putem vorbi de un procent mai mare de dezinformare şi manipulare faţă de persoanele care locuiesc în oraş.

Întrebaţi pentru ce utilizează cel mai des reţelele sociale, românii prezintă un top bine definit: 34,5% pentru informare şi ştiri, 22% pentru divertisment şi 18% pentru comunicare cu prietenii şi familia. La această întrebare, educaţia se află pe ultimele locuri cu un procent de doar 8%.

"Totuşi, la o întrebare capcană ce viza tipul de conţinut care îi atrage cel mai mult pe români, ei răspund într-un deziderat social, 67% dintre cei 1.211 respondenţi afirmând că sunt atraşi de conţinutul educaţional. De asemenea, 34% dintre respondenţi afirmă faptul că ei consumă conţinut de forma imaginilor, 25% videoclipuri scurte şi dinamice şi doar 14% dintre ei urmăresc emisiuni sau podcasturi de lungime medie. De aceea ne punem întrebarea, cum se poate face educaţie prin imagini şi videoclipuri de maxim 2-3 minute? Pe platforme precum YouTube există numeroase canale ce oferă conţinut educaţional şi interactiv, însă, se pare că nu acesta este cel preferat de către români, locul fruntaş aparţinând TikTok-ului”, explică Aylin DAVID, Analist în cadrul Centrului de Formare APSAP.

Discrepanţe între distribuirea şi consumarea conţinutului: 22% dintre cei care afirmă

că distribuie conţinut educaţional nu sunt interesaţi, de fapt, de acest tip de conţinut

Utilizatorii reţelelor sociale aleg frecvent să distribuie conţinut pe care îl consideră interesant sau relevant. Motivele din spatele acestui tip de comportament sunt diverse: unii se identifică personal cu mesajul transmis, în timp ce alţii îl consideră relevant pentru preocupările lor. În plus, dorinţa de a fi acceptat într-un anumit grup sau comunitate poate influenţa decizia de a da "share".

De asemenea, multe concursuri online solicită utilizatorilor să distribuie conţinut pentru a

participa, contribuind astfel la răspândirea rapidă a informaţiilor în mediul digital. Reţelele sociale nu mai sunt doar spaţii de comunicare, ci şi instrumente puternice pentru promovare şi interacţiune în comunităţi diverse.

Totuşi, analiza datelor colectate evidenţiază faptul că există o diferenţă semnificativă între tipurile de conţinut pe care utilizatorii le urmăresc şi distribuie efectiv. De exemplu,

aproximativ 22% dintre cei care afirmă că distribuie conţinut educaţional recunosc faptul că, în realitate, nu urmăresc acest tip de conţinut. Similar, 42% dintre respondenţii care distribuie ştiri indică faptul că nu consumă activ informaţii din această categorie.

Această neconcordanţă poate contribui la răspândirea dezinformării, deoarece distribuirea fără o analiză critică a informaţiilor poate ajuta la propagarea ştirilor false.

Conform studiului, principalele categorii de conţinut distribuite de utilizatori sunt cele

educaţionale (30%), urmate de divertisment (18%), conţinut amuzant (16%) şi ştiri (14%).

Teoria socializării de gen susţine că identităţile şi preferinţele de gen nu sunt înnăscute, ci sunt modelate de influenţele sociale, precum familia, educaţia şi mass-media.

Analizând datele respondenţilor, am observat faptul că 32% dintre femei sunt interesate de conţinut educaţional, 19% de divertisment şi 15% de conţinut motivaţional. În schimb,

bărbaţii arată interes pentru alte tipuri de materiale, respectiv 18% dintre aceştia preferă

ştirile şi 23% conţinut sportiv.

"Dacă am face o comparaţie între rezultatele obţinute într-un studiu realizat de Uniunea

Europeană în anul 2023 privind identificarea conţinutului fals şi verificarea veridicităţii

informaţiilor accesate online şi rezultatele studiului nostru observăm că 70% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 18-30 de ani consideră că pot identifica fake news, faţă de 36% media europeană. Diferenţa destul de mare între români şi media europeană ne surprinde şi ne confirmă că avem tendinţă crescută de valorizare excesivă în raport cu populaţia din Europa”, explică Anca BAŞTUREA, Analist în cadrul Centrului de Formare APSAP.

Algoritmii platformelor sociale sunt concepuţi pentru a personaliza conţinutul afişat, în funcţie de profilul utilizatorului, interacţiunile pe care le are în mediul online şi preferinţele sale. În cazul celor care întâmpină dificultăţi în identificarea ştirilor false, acest mecanism poate contribui la consolidarea anumitor convingeri, prin expunerea repetată la un anumit tip de conţinut. Astfel, utilizatorii pot ajunge să vadă mai ales informaţii care le confirmă opiniile existente, reducând contactul cu perspective variate sau chiar opuse, astfel ajungându-se la întărirea unor idei care se transformă în convingeri.

Pentru a naviga mai eficient în spaţiul digital, dezvoltarea gândirii critice şi a abilităţilor de verificare a informaţiilor devine esenţială. Creşterea gradului de conştientizare asupra

modului în care funcţionează algoritmii şi a impactului acestora poate ajuta utilizatorii să îşi formeze opinii mai echilibrate, să ia decizii informate şi să dezvolte alte abilităţi precum: recunoaşterea manipulării emoţionale (titluri senzaţionale), analizarea imaginilor şi a videoclipurilor cu ajutorul unor "unelte”.

9 din 10 români utilizează o metodă de protecţie pentru securitatea telefonului, indiferent de gen, vârstă sau statutul marital, motivând nevoia de securitate (date bancare), de autonomie şi control, de limite şi chiar frica de abuz. Aproximativ 40% dintre persoanele aflate într-o relaţie permit partenerului să aibă acces la telefonul mobil. În schimb, aproape 90% dintre persoanele singure afirmă că nimeni nu are acces la telefon, cu excepţia membrilor familiei.

Rezultatele studiului realizat de Centrul de Formare APSAP oferă o imagine complexă a

modului în care români "interacţionează” cu mediul online. Preferinţa tinerilor pentru

platforme de divertisment precum TikTok, diferenţele între sursele de informare în funcţie de mediul de provenienţă şi discrepanţele dintre tipurile de conţinut distribuit şi consumat sunt factori care ar putea influenţa pe termen lung modul de percepţie şi comunicare al informaţiilor în societate. De asemenea, diferenţele de gen şi de vârstă în utilizarea reţelelor sociale pun în evidenţă necesitatea unor strategii de comunicare adaptate specificului fiecărui segment, pentru a contracara fenomenul de dezinformare şi a promova un consum informaţional critic şi responsabil.

Studiul nu doar că evidenţiază tendinţele actuale, dar oferă şi date valoroase pentru factorii de decizie, sistemul de învăţământ, specialiştii în comunicare care sunt obligaţi să îşi adapteze conţinuturile, modul de prezentare şi evaluare în funcţie de dinamica consumului de informaţii în era digitală.