STUDIU: Percepţia asupra viitorului tranziţiei energetice la surse de energie nepoluante

G.D.
Miscellanea / 29 iunie

Percepţia asupra viitorului tranziţiei energetice la surse de energie nepoluante

Potrivit sondajului de opinie intitulat "Agenda România 2050. O conversaţie despre viitorul României - Ediţia I", peste două treimi dintre români sunt de acord cu tranziţia energetică la surse de energie prietenoase cu mediul, conform unui comunicat remis redacţiei.

Potrivit sursei citate, sondajul de opinie, realizat în perioada 23 mai - 14 iunie 2022 pe un eşantion de 1500 de respondenţi, este împărţit în mai multe capitole care vor fi publicate succesiv în perioada următoare. Prezentarea grafică a datelor celui de-al doilea capitol poate fi descărcată accesând link-ul:

https://www.inscop.ro/wp-content/uploads/2022/06/29.06-Cap.-2-Raport-ROMANIA-Agenda-2050.pdf

Sondajul de opinie "Agenda România 2050. O conversaţie despre viitorul României - Ediţia I" a fost realizat de INSCOP Research în la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de mediul privat şi având drept parteneri academici Universitatea Babes Bolyai din Cluj Napoca, Universitatea Bucureşti, Universitatea Politehnica din Bucureşti, Universitatea de Vest din Timişoara şi Universitatea de Medicină şi Farmacie Grigore T. Popa din Iaşi.

Remus Ioan Ştefureac, preşedinte Strategic Thinking Group: "Proiectul Agenda România 2050 îşi propune demararea unei conversaţii nationale despre politici publice esenţiale pentru viitorul României pe termen lung având ca punct de plecare opiniile românilor culese printr-o serie de sondaje de opinie naţionale. Pornind de la ceea ce cred românii, dorim să încurajăm o conversaţie amplă a experţilor (din mediul academic, din sectorul public şi privat) pe fiecare dintre temele proiectului. Proiectul îşi propune realizarea mai multor studii sociologice pe şase zone majore de interes pentru viitorul României, fiecare împărţită în teme specifice: societatea viitorului, infrastructura viiorului, mediul şi resursele viitorului, economia şi afacerile viitorului, tehnologiile şi meseriile viitorului şi locul României în lumea viitorului".

Mihnea Costoiu, rectorul Universităţii Politehnice Bucureşti: "Generarea unei dezbateri naţionale pe teme de maxim interes pentru interesul public, aşa cum este tranziţia la surse de energie nepoluante, este critică pentru viitorul planetei. Iar faptul că o asemenea dezbatere pleacă de la opiniile populaţiei are avantajul că atrage atenţia tuturor, inclusiv a celor care elaborează politici publice, a celor care investesc sau operează infrastructuri de producţie a energiei asupra faptului că majoritatea românilor sprijină adoptarea de surse de energie prietenoase cu mediul. Salut faptul că acest proiect, Agenda România 2050, aduce în atenţia publică teme profunde pentru viitor, acesta fiind şi motivul pentru care Universitatea Politehnică din Bucureşti s-a alăturat demersului în calitate de partener academic".

Tranziţia energetică la surse nepoluante

68,4% dintre români declară că sunt de acord în mare şi foarte mare măsură tranziţia energetică la surse de energie prietenoase cu mediul (35% dintre români în foarte mare măsură, 33,4% în mare măsură), în timă ce 28,5% se declară de acord în mică şi foarte mică măsură sau deloc cu acest lucru (15% în mică măsură, 13,5% în foarte mică măsură/deloc). Nu ştiu sau nu răspund la această întrebare 3,2% dintre participanţii la sondaj, subliniază sursa citată.

Analiza socio-demografică: Persoanele cu educaţie superioară şi gulerele albe declară într-un procent semnificativ mai ridicat decât media că sunt de acord în foarte mare măsură cu tranziţia energetică. Gulerele gri şi locuitorii din regiunea Sud Vest Oltenia declară într-un procent semnificativ mai ridicat decât media că sunt de acord în mare măsură cu tranziţia energetică. Persoanele cu venituri care nu le ajung nici pentru strictul necesar şi persoanele cu educaţie primară declară într-un procent semnificativ mai ridicat decât media că sunt de acord în mică măsură, foarte mică măsură sau că nu sunt deloc de acord cu tranziţia energetică.

Ajutor de stat pentru tehnologii de producţie cu emisii scăzute

66,9% dintre români sunt de acord în mare şi foarte mară măsură cu sprijinirea financiara din bugetul de stat a implementarii de tehnologii de productie a energiei cu emisii scazute pentru a facilita tranzitia energetica - hidrogen, biocombustibili, LNG/CNG,etc (29,3% dintre cei intervievaţi ar fi de acord în foarte mare măsură, 37,6% în mare măsură). Pe de altă parte, 30,85 se declară în mică şi foarte mică măsură cu acest lucru (16,5% în mică măsură, 14,2% în foarte mică măsură/deloc). Procentul non-răspunsurilor este de 2,3% din total eşantion.

Analiza socio-demografică: Persoanele cu studii superioare şi gulerele albe sunt de acord în foarte mare măsură în proporţii semnificativ mai ridicate decât media cu sprijinirea financiara din bugetul de stat a implementării de tehnologii de producţie a energiei cu emisii scăzute pentru a facilita tranziţia energetica. În rândul persoanelor cu studii primare şi al persoanelor cu venituri care nu le ajung nici pentru strictul necesar se înregistrează procente semnificativ mai ridicate ale celor care declară că ar fi de acord în mică şi foarte mică măsură medie cu sprijinirea financiară din bugetul de stat a implementării de tehnologii de producţie a energiei cu emisii scăzute pentru a facilita tranziţia energetică, respectiv nu ar fi de acord deloc.

Subvenţie cost energie vs. ajutor pentru creşterea eficienţei energetice

Dacă ar avea de ales, majoritatea românilor - 63,6% - ar prefera un ajutor de la stat pentru scăderea consumului şi creşterea eficienţei energetice a locuinţei în locul subvenţiei lunare de la stat pentru acoperirea costurilor cu energia (plafonare, compensare, ajutor de încălzire) care este preferată de 32,8% dintre respondenţi. 3% nu ştiu sau nu pot aprecia, iar 0,6% nu răspund, subliniază sursa citată.

Analiza socio-demografică: Persoanele cu studii primare preferă într-un procent semnificativ mai ridicat decât restul populaţiei varianta unei subvenţii lunare de la stat. Preferă un ajutor de la stat pentru scăderea consumului şi creşterea eficienţei energetice a locuinţei, în proporţii mai mari decât media populaţiei, în special persoanele cu studii superioare, gulerele albe, persoanele care declară că veniturile lunare le ajung să îşi cumpere şi unele lucruri mai scumpe.

DATE METODOLOGICE

Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group.

Datele au fost culese în perioada 23 mai - 14 iunie 2022, metoda de cercetare fiind interviul prin intermediul chestionarului.

Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu, stratificat fiind de 1500 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste.

Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.53 %, la un grad de încredere de 95%.

Partenerii academici ai proiectului sunt: Universitatea Babes Bolyai din Cluj Napoca, Universitatea Bucureşti, Universitatea Politehnica din Bucureşti, Universitatea de Vest din Timişoara şi Universitatea de Medicină şi Farmacie Grigore T. Popa din Iaşi.

Sponsorii şi partenerii proiectului sunt: OMV Petrom, Fundaţia Superbet, FEPRA, INSCOP

Research, Green Marketing Advisory, Business Review.

În cadrul primului studiu sociologic naţional realizat în iunie 2022, temele cercetate au fost:

Percepţia prezentului în comparaţie cu trecutul (1989) şi viitorul (2050)

Reforma administrativ-teritorială

Percepţia asupra viitorului tranziţiei energetice la surse de energie nepoluante

Percepţia cu privire la protejarea mediului, reciclare, economia circulară a viitorului

Percepţia cu privire la servicii şi bunuri publice esenţiale

Percepţia cu privire la starea de sănătate a populaţiei

Percepţia asupra ştiintei şi tehnologiei. Meseriile viitorului

Securitatea naţională a viitorului, se menţionează în comunicat.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Conferinţa “România - Strategia dezvoltarii”
BTPay
csalb.ro
Electromagnetica
marmomac.com
arsc.ro

Curs valutar BNR

23 Sep. 2022
Euro (EUR)Euro4.9437
Dolar SUA (USD)Dolar SUA5.0679
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.1569
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6284
Gram de aur (XAU)Gram de aur269.8092

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro