Studiu PwC: Angajaţii din România, cei mai afectaţi din regiune de situaţia economică, de teama concedierilor şi de deciziile politice

Teama de a-şi pierde locul de muncă, creşterea costului vieţii şi deciziile politice sunt principalii factori care i-au afectat pe angajaţii din România în ultimul an, într-o măsură mai mare decât pe cei din statele din Europa Centrală şi de Est incluse în ediţia din 2026 a studiului PwC Global Workforce Hopes and Fears, respectiv Polonia, Cehia şi Ungaria, potrivit unui comunicat de presă remisă redacţiei. În acest context, încrederea angajaţilor în siguranţa locului de muncă a scăzut faţă de anul trecut, iar tot mai puţini spun că intenţionează să îşi schimbe angajatorul în următoarele 12 luni. Motivaţia rămâne însă ridicată, peste media regiunii, conform sursei citate.

”Rezultatele trebuie citite în contextul economic în care au fost colectate. România a intrat în 2026 cu cea mai ridicată inflaţie din Uniunea Europeană, iar efectul se vede direct în bugetele gospodăriilor. Vestea bună este că, într-un an dificil, motivaţia nu a scăzut, ci a crescut, iar intenţia de a schimba angajatorul s-a redus. Angajaţii sunt dispuşi să rămână şi să facă mai mult, dar au nevoie de încredere şi de sprijin oferit de managerii care explică şi coordonează schimbările. Pentru angajatori, mesajul este clar: există resurse suficient de motivate şi adaptabile la schimbare, ele trebuie însa mobilizate cu o viziune clară, coerentă şi bine comunicată, pentru un impact vizibil în transformare", spune Oana Munteanu, Director şi Workforce Leader, PwC România, potrivit comunicatului de presă.

Aproape şase din zece respondenţi (58%) spun că nu mai rămân cu bani la sfârşitul lunii după ce plătesc facturile, faţă de 50% în 2025 şi de 52% în regiune, în timp ce ponderea celor cu dificultăţi de plată a urcat de la 10% la 17%, apropiată de media regională. Dintre angajaţii afectaţi la muncă de creşterea costului vieţii, 46% spun că le-a crescut nivelul de stres, faţă de 34% în regiune, informează sursa citată.

În ultimul an, cel mai puternic impact l-a avut creşterea costului vieţii, care a afectat moderat sau major 71% dintre angajaţii din România, faţă de 56% în regiune. Urmează deciziile politice, cu 62% faţă de 49%, teama de concedieri, cu 61% faţă de 50%, şi conflictele dintre state, cu 59% faţă de 48%. La fiecare dintre aceste presiuni, România înregistrează cel mai ridicat nivel dintre ţările analizate. În următorii trei ani, principalele ameninţări percepute la adresa locului de muncă sunt volatilitatea economică, conflictele dintre ţări, preluarea unor sarcini de către inteligenţa artificială şi mutarea activităţii companiilor către locaţii mai ieftine. În acelaşi timp, încrederea în siguranţa locului de muncă a scăzut, la fel şi intenţia de a schimba angajatorul. Ponderea celor foarte sau extrem de încrezători în siguranţa locului de muncă a coborât de la 58% în 2025 la 48% în 2026. Procentul celor care spun că este foarte sau extrem de probabil să schimbe angajatorul în următoarele 12 luni s-a redus de la 25% la 18%, conform comunicatului de presă.

Motivaţia se menţine însă la un nivel ridicat: 73% dintre angajaţi se simt frecvent mândri de munca lor, faţă de media regională de 64%. Totodată, 65% sunt dispuşi, cel puţin săptămânal, să facă mai mult decât li se cere, în creştere faţă de 57% în 2025, informează sursa citată.

Salariul şi stabilitatea sunt principalele priorităţi

Totodată, 37% dintre angajaţi spun că este foarte sau extrem de probabil să ceară o mărire de salariu în următoarele 12 luni, iar 32% spun acelaşi lucru despre o promovare. Ca în fiecare an, salariul şi beneficiile rămân prioritatea numărul unu atunci când angajaţii îşi evaluează locul de muncă, menţionate în primele trei de 65% dintre ei, urmate de siguranţa locului de muncă (53%), conform comunicatului de presă.

În ansamblu, 42% dintre respondenţi consideră că sunt plătiţi corect în raport cu valoarea contribuţiei lor. Şase din zece angajaţi din România (61%) nu ar accepta un salariu sau beneficii mai mici, 47% nu ar accepta mai puţină siguranţă a locului de muncă, 44% resping programul prelungit sau un ritm de lucru mai alert, în timp ce o cultură de lucru negativă este un motiv de refuz pentru 34%, faţă de 50% la nivel global, potrivit sursei citate.