The Lancet: Oraşele europene se adaptează prea lent la riscurile climatice pentru sănătate

Numeroase oraşe mari din Europa, expuse tot mai mult impactului schimbărilor climatice asupra sănătăţii, au început să implementeze măsuri precum extinderea spaţiilor verzi şi promovarea mobilităţii sustenabile, însă ritmul acţiunilor de adaptare este prea lent, potrivit unui studiu publicat în revista ştiinţifică The Lancet, citat de AFP. Pentru milioane de europeni care trăiesc în mediul urban, riscurile asociate caniculei, bolilor infecţioase, incendiilor sau expunerii la polen sunt în creştere. Studiul analizează, pentru prima dată, 28 de indicatori aflaţi la intersecţia dintre schimbările climatice şi sănătate, în cele mai mari 850 de oraşe europene.

• Riscurile climatice diferă puternic de la o regiune la alta

„Studiul scoate în evidenţă disparităţile regionale în ceea ce priveşte modul în care aceste oraşe sunt afectate de riscurile sanitare asociate schimbărilor climatice şi modul în care fac faţă la acestea”, a declarat pentru AFP Cathryn Tonne, co-coordonatoare a proiectului Lancet Countdown Europe. Potrivit autorilor, mortalitatea asociată caniculei a crescut cu aproape 161% în oraşele din Europa de Sud între perioadele 1991-2000 şi 2015-2024. În aceleaşi oraşe, riscul de incendii forestiere a crescut cu 7% între 2003 şi 2023. În Europa de Est, condiţiile climatice favorabile transmiterii febrei dengue au crescut cu 369% între perioadele 1982-2010 şi 2015-2024. În acelaşi timp, concentraţiile de polen s-au dublat în oraşele din sudul şi estul Europei.

• Peste 1.500 de măsuri de adaptare identificate

Oraşele europene au început să adopte măsuri pentru a limita efectele încălzirii globale, asociate în principal cu arderea cărbunelui, petrolului şi gazului. Cercetătorii au identificat peste 1.500 de măsuri de adaptare, de la sisteme de alertă timpurie şi extinderea acoperirii vegetale până la dezvoltarea spaţiilor verzi şi măsuri de protecţie împotriva inundaţiilor. În 88% dintre cele 533 de oraşe europene cu peste 100.000 de locuitori analizate în acest indicator, temperatura urbană de la suprafaţă a scăzut între 2014 şi 2019. Reducerea medie a fost de 0,7 grade Celsius. Oraşele care au implementat cele mai multe măsuri de ecologizare au înregistrat şi cele mai semnificative scăderi ale temperaturilor locale, potrivit studiului.

• Datele disponibile nu surprind toate diferenţele

Cercetarea are însă şi anumite limitări. Datele sunt în principal disponibile la nivel municipal, ceea ce „maschează diferenţele din interiorul unui oraş”, a precizat Cathryn Tonne. De asemenea, lipsa unor date a împiedicat includerea anumitor aspecte ale relaţiei dintre schimbările climatice şi sănătate, printre acestea numărându-se costurile climatice pentru sistemele sanitare. Autorii studiului avertizează că „mai rămân multe de făcut”, în condiţiile existenţei unor „obstacole financiare şi tehnice importante” şi ale unui angajament politic insuficient. Cathryn Tonne consideră „surprinzător” faptul că majoritatea soluţiilor sunt „binecunoscute, dar puţin aplicate”.

• Cercetătorii cer accelerarea măsurilor de adaptare

Cercetătorii recomandă combinarea măsurilor de adaptare la caniculă cu transformarea urbană şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Potrivit acestora, diminuarea emisiilor ar avea şi efecte directe asupra sănătăţii prin reducerea poluării atmosferice.

Printre măsurile urgente se numără consolidarea sistemelor de alertă timpurie şi integrarea acestora în planurile de adaptare urbană. O altă prioritate o reprezintă adaptarea urbanismului şi a transporturilor. Cercetătorii recomandă extinderea spaţiilor verzi, în special prin plantarea de arbori, utilizarea materialelor de construcţie care absorb mai puţină căldură, dezimpermeabilizarea suprafeţelor pavate, încurajarea mersului pe jos şi cu bicicleta şi dezvoltarea transportului public. Europa este continentul care se încălzeşte cel mai rapid, cu un ritm de aproximativ două ori mai mare decât media mondială.