Transparency International: Corupţia globală creşte, România sub media UE

Corupţia se înrăutăţeşte la nivel global, chiar şi democraţiile consolidate înregistrează o creştere a corupţiei, pe fondul declinului în leadership, relevă Indicele de Percepţie a Corupţiei (IPC) 2025 lansat astăzi de Transparency International, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei. Numărul ţărilor cu scoruri de peste 80 de puncte s-a redus de la 12, câte erau în urmă cu un deceniu, la doar 5 în IPC 2025, adaugă sursa citată.

La nivel european, menţionează comunicatul, progresele în domeniul anti-corupţie stagnează de peste un deceniu, media UE rămânând şi în acest an de 62 de puncte. România înregistrează, de asemenea, o stagnare, cu 45 de puncte din 100 în IPC 2025, doar cu un punct peste scorul din 2012, conform sursei menţionate. Având variaţii anuale de 1-2 puncte, ţara noastră rămâne printre ultimele trei state din UE în clasamentul IPC, alături de Bulgaria şi Ungaria, ambele cu 40 de puncte, potrivit comunicatului.

Sunt însă ţări care au înregistrat diferenţe mari de punctaj în aceşti ani, ca de exemplu Grecia (+ 14 puncte din 2012), Estonia (+ 11 puncte din 2012), Ungaria (-15 puncte din 2012), Polonia (-10 puncte din 2015), subliniază sursa precizată.

Analiza Transparency International arată că îmbunătăţirea scorului IPC pe termen lung observată în ţările democratice reflectă reforme susţinute, instituţii consolidate şi consens politic în favoarea unei guvernări integre, potrivit comunicatului remis redacţiei. În schimb, scorurile mici sau în declin sunt de regulă în strânsă legătură cu: mecanisme democratice de verificare şi control erodate, politizarea sistemului judiciar, influenţa nejustificată în procesul politic, eşec în protejarea spaţiului civic, evidenţiază sursa citată.

Conform comunicatului, consecinţele corupţiei sunt larg răspândite în societate, fiind în special vizibile şi distructive în patru arii cheie: justiţie şi statul de drept; democraţie şi integritate politică; spaţiul civic şi libertatea presei; accesul la serviciile publice. În fiecare dintre aceste arii, comportamentele corupte nu doar consumă resursele şi încalcă regulile, dar adâncesc dezechilibrele de putere şi erodează încrederea publică, se arată în sursa precizată.

Transparency International precizează că, într-o perioadă în care statele europene se confruntă cu provocări majore - de la războiul din Ucraina şi tensiuni geopolitice care testează unitatea UE, la creşterea polarizării societăţii şi a extremismului - este nevoie mai mult ca oricând de leadership eficient şi de instituţii independente puternice care să susţină standardele de integritate şi să servească interesul public. , potrivit comunicatului de presă.

Sursa menţionează că în decembrie 2025 Uniunea Europeană a adoptat prima directivă anti-corupţie, menită să armonizeze legile penale la nivelul statelor membre şi să stabilească o abordare de toleranţă zero la corupţie. Transpunerea directivei UE este o bună ocazie pentru România să îşi propună obiective şi reforme ambiţioase, adaugă sursa menţionată.

Comunicatul adaugă că un obiectiv major centrat pe integritatea în funcţia publică şi reforme anticorupţie care să ducă la consolidarea democraţiei în România ar putea avea ca efect implicit obţinerea unui scor în Indicele de Percepţie a Corupţiei de cel puţin 50 de puncte până în anul 2030.

Un astfel de obiectiv ambiţios poate fi elaborat, conform comunicatului, cu implicarea societăţii civile şi corelat cu documente strategice precum:

• Strategia Naţională Anticorupţie 2026 - 2030 - instrumentul-cadru de coordonare a politicilor de integritate;

• Strategia Naţională de Apărare a Ţării 2025-2030, care prevede ca necesară "intensificarea combaterii corupţiei pentru creşterea încrederii cetăţenilor în instituţii şi în actul de guvernare”.

Sursa mai subliniază că este necesară dezbaterea şi aprobarea unui cadru legislativ în domeniul integrităţii actualizat şi armonizat, care să nu mai conţină lacunele şi inadvertenţele din prezent, tocmai pentru a oferi instituţiilor statului pârghiile prin care combaterea corupţiei să se realizeze eficient şi în beneficiul cetăţenilor.

Transparency International Romania reiterează, prin intermediul comunicatului, importanţa cooperării dintre toţi actorii societali, de la mediul academic, instituţii publice şi clasa politică, la mediul privat şi societatea civilă. Implicarea constantă a acestora în formarea unei societăţi integre este esenţială, fiecare având rolul şi responsabilitatea sa în combaterea corupţiei, subliniază sursa. Implicarea este necesar să se bazeze pe cooperare loială şi fără susţinerea intereselor partinice, care polarizează societatea şi afectează sustenabilitatea oricăror iniţiative, adaugă sursa menţionată. Cultura dialogului şi obiectivitatea analizelor sunt fundamente pentru susţinerea combaterii corupţiei ca un bun al întregii societăţi, evidenţiază comunicatul.

O altă premisă esenţială ce trebuie stabilită este aceea a stabilităţii instituţiilor anticorupţie, eliminarea oricăror atacuri politice directe sau indirecte prin grupuri de presiune şi separarea reală a puterilor în stat, se adaugă în comunicat. În mod particular, România a traversat o perioadă de subminare a statului de drept care slăbeşte încrederea societăţii în instituţiile fundamentale ale statului, conform sursei citate. În plan instituţional este necesară stabilirea conducerii Agenţiei Naţionale de Integritate, asigurarea stabilităţii conducerii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, întărirea capacităţii operaţionale a ANABI prin transferul unor competenţe către aceasta, reformarea Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, potrivit sursei precizate.

Potrivit comunicatului, continuarea consolidării calităţii anchetelor penale anticorupţie pentru a asigura finalmente faptul că acestea au succes în justiţie şi asigură o sustenabilitate a dosarelor. Soluţiile pronunţate de instanţele judecătoreşti în ultimii ani, care privesc anchetele făcute anterior, au fost generate nu doar de calitatea precară şi instabilitatea legislativă dar şi de sancţionarea lipsei de calitate a urmării penale raportată la aşteptările create în societate prin acuzaţii spectaculoase, dar care nu au trecut testul instanţei de judecată, se arată în comunicat. Ratele în scădere a restituirii dosarelor din camera preliminară şi a achitărilor pentru dosarele trimise în judecată denotă o îmbunătăţire a calităţii anchetelor atât sub aspectele de regularitate cât şi de standard probator al acuzaţiilor, evidenţiază sursa citată. Acest trend trebuie consolidat pentru a recâştiga încrederea societăţii în eforturile anticorupţie, precizează sursa.

Comunicatul mai arată că în plan legislativ priorităţi pentru anul 2026 sunt: adoptarea legislaţiei privind transparenţa declaraţiilor de avere şi interese ca urmare a deciziei CCR; clarificarea normativă a infracţiunilor de luare şi dare de mită în ce priveşte momentul consumării faptelor, astfel încât interpretarea diferită a momentului consumării infracţiunilor să nu mai conducă la ineficacitatea politicii penale; adoptarea Codului de procedură administrativă pentru transparentizarea şi obiectivizarea procedurilor şi deciziilor din sectorul public; aplicarea obligatorie a pactelor de integritate în toate procedurile de achiziţie a căror valoare depăşeşte 1.000.000 de lei; întărirea responsabilităţii organismelor de control care identifică indicii privind fapte de corupţie şi nu le raportează, prin extinderea incriminării faptelor de muşamalizare; adoptarea Strategiei naţionale de combatere a spălării banilor şi integrarea bazelor de date.

O altă prioritate, pentru încrederea societăţii şi a partenerilor în capacitatea României de asigurare a integrităţii publice - este aceea de combatere a dezinformării privind procedurile judiciare şi de stopare a instrumentalizării politice a combaterii corupţiei, dublul limbaj şi dubla măsură în funcţie de ce actori sunt implicaţi şi ce apartenenţă au, specifică sursa citată. Aceste practici, pentru capital politic intern şi de scurtă durată, subminează încrederea externă şi implicit capacitatea de negociere şi asigurării credibilităţii pe pieţele financiare, subliniază comunicatul. Combaterea corupţiei este eficientă, credibilă şi durabilă doar dacă se abordează cu integritate de către toate categoriile de entităţi societale, conform comunicatului remis redacţiei.