UNBR răspunde Romanian Business Leaders: proiectul Legii nr. 51/1995 nu impune avocat pentru orice contract al unei firme

Proiectul de modificare a Legii nr. 51/1995 nu impune intervenţia avocatului pentru orice contract al unei firme, iar estimările privind costurile suplimentare de până la 800 de milioane de euro pornesc de la o interpretare care depăşeşte sfera obligaţiei propuse, potrivit unui comunicat al UNBR. Uniunea Naţională a Barourilor din România face aceste precizări în răspunsul la comunicatul Romanian Business Leaders, subliniind că preocupările mediului de afaceri privind costurile, simplificarea procedurilor şi predictibilitatea legislaţiei sunt legitime şi trebuie luate în considerare.

Proiectul nu impune avocat pentru orice contract sau act al unei firme, iar obligaţia propusă priveşte contractele pentru care legea cere forma scrisă sub semnătură privată pentru validitate sau dovadă, cu respectarea excepţiilor legale. Simpla încheiere în scris a unui contract nu atrage automat această obligaţie, iar nerespectarea ei nu determină nulitatea contractului, decât dacă legea prevede expres această sancţiune.

UNBR arată că estimările RBL privind costurile de 100 şi 800 de milioane de euro nu sunt realiste şi trebuie raportate la actele efectiv acoperite de proiect, la derogările aplicabile, la serviciile juridice deja contractate şi la cheltuiala suplimentară reală. Scenariul de aproape 800 de milioane de euro apare supradimensionat, fiind construit pe o interpretare a obligaţiei propuse care depăşeşte sfera sa de aplicare. Onorariul avocatului este un cost real, dar şi riscul juridic are un cost, iar ambele trebuie evaluate.

Proiectul conţine şi o măsură de simplificare: clarificarea dovezii mandatului prin împuternicirea avocaţială urmăreşte evitarea procurilor suplimentare solicitate doar pentru confirmarea reprezentării. Cerinţele speciale de formă ale mandatului rămân aplicabile, iar pentru beneficiar eliminarea formalităţilor nejustificate poate însemna mai puţine drumuri, cheltuieli şi întârzieri.

UNBR subliniază că proiectul trebuie interpretat şi corelat cu legislaţia specială aplicabilă celorlalte profesii, iar pentru evitarea interpretărilor divergente, competenţele stabilite prin legi speciale trebuie păstrate şi delimitate expres, inclusiv în cazul profesioniştilor care nu se încadrează în categoria profesiilor juridice. De asemenea, arată că proiectul nu interzice platformele LegalTech sau utilizarea inteligenţei artificiale, iar diferenţa relevantă este între informarea juridică generală şi consultanţa juridică personalizată, nu între tehnologiile utilizate. UNBR nu primeşte competenţa de a închide unilateral platforme, eventualele măsuri fiind supuse controlului instanţei.

UNBR susţine analiza efectelor asupra concurenţei şi examinarea observaţiilor formulate în cadrul dezbaterii parlamentare, inclusiv clarificarea dispoziţiilor care pot genera interpretări divergente. Avocaţii şi mediul de afaceri au un interes comun: reguli clare, servicii accesibile şi prevenirea riscurilor juridice, iar UNBR este deschisă continuării dialogului cu Romanian Business Leaders pentru identificarea unor soluţii legislative care să răspundă acestor obiective.