Unde se ascunde inflaţia?

CĂLIN RECHEA
Ziarul BURSA #Internaţional / 2 august 2017

Unde se ascunde inflaţia?
CĂLIN RECHEA

Creşterea preţurilor de consum reprezintă o problemă pentru băncile centrale şi pentru investitori. Nu, nu este vorba despre o inflaţie peste aşteptări, ci despre evoluţia ei sub aşteptări, în condiţiile în care băncile centrale nu contenesc să declare că o inflaţie de 2% este ţinta care va asigura un mediu prielnic bunăstării.

Financial Times a scris recent că "inflaţia scăzută la nivel global este un mister pe care trebuie să-l dezlege investitorii". Mai mult, "este aproape o certitudine că inflaţia se află la cel mai scăzut nivel din ultimele decade, dacă nu secole", după cum mai arată cotidianul financiar, care se întreabă dacă nu cumva "schimbările structurale au condus la ruperea legăturii dintre evoluţia pieţei muncii (n.a. unde sunt reduse presiunile de creştere a salariilor, în ciuda scăderii şomajului) şi creşterea preţurilor".

Dar dacă inflaţia este ascunsă? În cartea sa, "Signals: The Breakdown of the Social Contract and the Rise of Geopolitics", Pippa Malmgren, preşedintele companiei de consultanţă financiară DRPM Group din Londra, membru al Council on Foreign Relations şi fost consilier economic al preşedintelui G.W. Bush, arată că "reducerea volumului produselor este exact ceea ce s-a întâmplat în anii '70, înainte de lansarea inflaţiei pe o traiectorie accentuată de creştere".

Fenomenul, cunoscut sub numele de "shrinkflation", se manifestă prin reducerea cantităţii unui produs, pe fondul menţinerii preţului.

Acum termenul a ajuns şi într-o analiză a Biroului Naţional de Statistică (Office for National Statistics, ONS) din Marea Britanie, cu titlul "The impact of Shrinkflation on CPIH, UK: January 2012 to June 2017", unde CPIH reprezintă indicele preţurilor care include şi costurile de întreţinere ale locuinţelor.

Ce a descoperit ONS? Că peste 2.500 de produse de larg consum, în special alimentare, au fost afectate de fenomenul "shrinkflation" între ianuarie 2012 şi iunie 2017 (vezi grafic).

Numărul produselor pentru care s-a redus cantitatea ambalată în perioada analizată a atins un record de 141 în aprilie 2014. Datele de la ONS demonstrează, astfel, că reducerea cantităţii unor produse, pe fondul menţinerii preţului, nu este o tendinţă determinată de Brexit şi deprecierea lirei sterline.

"Analiza noastră nu arată o schimbare semnificativă a fenomenului în urma referendumului de anul trecut, care să ne permită să vorbim despre un efect al Brexit-ului", se arată în studiul Biroului Naţional de Statistică din Marea Britanie.

ONS a mai observat că, în aceeaşi perioadă, pentru 614 produse s-a înregistrat o creştere a cantităţii ambalate. "Deoarece reducerea cantităţii s-a observat la mai multe produse, efectul total îl reprezintă o subestimare a inflaţiei", este concluzia autorităţii statistice din Marea Britanie.

Mark Jones, de la firma de avocatură Gordons LLP, a declarat pentru The Telegraph că "shrinkflaţia a apărut în urma recesiunii şi s-a accentuat după 2009".

În opinia sa, "recesiunea i-a făcut pe oameni să fie foarte sensibili în ceea ce priveşte preţurile", iar reacţia producătorilor şi comercianţilor reprezintă "doar o altă cale de a forţa subtil creşterea preţurilor".

Ascunsă sau nu, creşterea preţurilor are efecte deosebit de negative asupra bugetelor de familie, iar o reacţie neaşteptată a apărut recent inclusiv la nivelul Băncii Angliei. Angajaţii de la întreţinere şi pază, membri ai sindicatului Unite, au intrat în grevă pentru prima dată în ultimii 50 de ani, deoarece majorarea salarială de 1% nu acoperă nici măcar inflaţia oficială, conform unei ştiri de pe site-ul televiziunii CNBC.

"Mark Carney (n.a. guvernatorul Băncii Angliei) ar trebui să vină în faţa greviştilor şi să le explice de ce merită să le fie reduse salariile pentru mai mulţi ani", a declarat un reprezentant al sindicatului, care a mai precizat că "angajaţii se zbat să-şi plătească facturile şi să-şi hrănească familiile deoarece banca le impune o creştere injustă, sub inflaţie sau zero, a salariilor".

Shrinkflaţia nu este un fenomen specific Marii Britanii, ci este observat, pe scară destul de largă şi la nivelul zonei euro sau în Statele Unite.

În aceste condiţii, "absenţa" inflaţiei nu este deloc un mister. Şi chiar dacă ar fi, instituţiile monetare nu sunt motivate de nimic să-l rezolve, întrucât le-ar obliga să majoreze dobânzile într-un context economic şi financiar deloc favorabil.

Mai rămâne de văzut doar până când shrinkflaţia va fi ignorată de băncile centrale.

Grevă la Banca Angliei după 50 de ani de linişte

Personalul de întreţinere şi securitate al Băncii Angliei a declanşat, ieri, prima grevă din ultimii 50 de ani, cerând salarii mai mari, anunţă Reuters.

Greva, planificată să se desfăşoare timp de trei zile, se va suprapune cu reuniunea de politică monetară de joi, când banca centrală britanică va lua o decizie în privinţa dobânzii cheie.

Aproximativ 20 de salariaţi, din care o parte purtau măşti cu faţa guvernatorului Mark Carney, au organizat, ieri, un pichet în faţa sediului central al Băncii Angliei. Departamentele afectate de oprirea lucrului au circa 150 de angajaţi.

Greviştii, care fac parte din sindicatul Unite, au declarat că protestează faţă de acordurile privind majorările salariale "derizorii", sub rata inflaţiei, pe care banca le-a impus personalului fără acordul sindicatului.

John McDonnell, economist în partidul de opoziţie din Marea Britanie (Partidul Laburist), a participat la protest şi i-a cerut Băncii Angliei să crească salariile personalului.

Potrivit sindicatului Unite, mulţi dintre cei care au votat pentru acţiunea grevistă câştigă mai puţin de 20.000 de lire sterline pe an.

Deşi din punct de vedere operaţional este independentă de guvern, Banca Angliei a limitat creşterile salariale la 1% pentru majoritatea angajaţilor, aşa cum au fost efectuate în alte instituţii publice.

Banca Angliei a informat că sindicatul Unite a chemat la grevă circa 2% din cei 3.600 de angajaţi ai săi, iar instituţia are planuri care să îi permită să opereze în mod eficient.

"Banca a negociat cu sindicatul Unite chiar şi astăzi (n.r - ieri), şi este gata să continue discuţiile oricând", a declarat un purtător de cuvânt al instituţiei financiare.

Potrivit Unite, dacă Banca Angliei nu va reuşi să rezolve disputa salarială, atunci urmează să fie consultaţi şi membri ai altor departamente pentru declanşarea de acţiuni greviste viitoare.(A.V.)

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. In Austria preturile alimentelor si a bunurilor de larg consum au crescut cu 10-20% si probabil in toata Europa si ca si in Romania. Politicienii mint cu nerusinare ,in piata realitatea este alta iar oamenii o duc din ce in ce mai greu.

    1. Pai e supra prod. de aalimente , energie , haine

      Inflatia se manifesta acolo unde resurse limitate se distribuie la multi solicitanti: un medic bun e f.scump, o scoala buna e asisderea. 

      In occident. 

      Restul lumii tinde sa ramana fara ele prin aspirarea creierelor. 

      Tiparitul de euro si dolari a salvat occid.o generatie dar fac rau restuluu lumii

      Raul asta se va intoarce ca un bumerang.... 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
Apanova
rpia.ro
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

14 Oct. 2024
Euro (EUR)Euro4.9744
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5501
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2933
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9421
Gram de aur (XAU)Gram de aur388.9505

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
citiesoftomorrow.ro
cnipmmr.ro
hipo.ro
prow.ro
aiiro.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb