WWF: 91% dintre liderii de afaceri europeni consideră că tranziţia verde întăreşte competitivitatea pe termen lung

Un studiu realizat de GlobeScan pentru WWF European Policy Office, în rândul a 350 de lideri de afaceri europeni, arată că 91% dintre respondenţi consideră că tranziţia către o economie cu emisii reduse de carbon şi durabilă din punct de vedere ambiental întăreşte competitivitatea pe termen lung a afacerilor, fie direct, respectiv 24%, fie în ciuda provocărilor pe termen scurt, respectiv 67%.

Documentul precizează că doar 4% dintre liderii de afaceri consideră că tranziţia slăbeşte competitivitatea pe termen lung, ceea ce evidenţiază un consens larg că sustenabilitatea şi competitivitatea pot merge mână în mână.

Beneficiile identificate de lideri sunt concrete şi esenţiale pentru afaceri, iar respondenţii care văd tranziţia ca întărind competitivitatea pe termen lung o asociază cel mai frecvent cu reducerea expunerii la riscurile de afaceri legate de climă şi natură, în proporţie de 59%, cu accesul pe termen lung mai sigur la energie, resurse şi materii prime, în proporţie de 57%, şi cu îmbunătăţirea stabilităţii şi predictibilităţii costurilor în timp, în proporţie de 51%.

Datele arată că, deşi presiunile legate de costuri, în proporţie de 32%, inteligenţa artificială, în proporţie de 31%, instabilitatea geopolitică, în proporţie de 29%, şi cheltuielile slabe ale consumatorilor, în proporţie de 28%, domină agenda consiliilor de administraţie, costurile şi aprovizionarea cu energie, în proporţie de 23%, şi riscurile de mediu şi climă, în proporţie de 21%, ocupă de asemenea un loc proeminent.

Studiul arată că mai puţin de o treime dintre liderii de afaceri europeni, respectiv 29%, descriu impactul simplificării legislative asupra companiei lor ca pozitiv, în timp ce mai mult de jumătate, respectiv 55%, îl descriu ca negativ sau mixt.

Printre cei care raportează impacturi negative sau mixte, consecinţa citată cel mai frecvent este incertitudinea crescută cu privire la direcţia viitoare a politicii UE, în proporţie de 57%, urmată de resursele deja cheltuite pentru pregătirea conformării, în proporţie de 45%, şi de slăbirea cazului de afaceri pentru investiţiile viitoare în sustenabilitate, în proporţie de 36%.

Aproape jumătate dintre liderii de afaceri afectaţi, respectiv 45%, raportează că resursele deja angajate pentru pregătirea conformării au fost irosite din cauza eforturilor recente de simplificare, mai mult de o treime, respectiv 36%, spun că argumentul de afaceri pentru investiţiile viitoare în sustenabilitate a fost slăbit, iar trei din zece, respectiv 30%, raportează că au amânat sau au întrerupt deciziile de investiţii.

Întrebaţi ce ar trebui să prioritizeze UE pentru a sprijini cel mai bine competitivitatea pe termen lung, liderii de afaceri indică o politică şi o legislaţie UE previzibile şi coerente mai des decât orice altă opţiune, în proporţie de 43%, urmate de investiţiile publice şi stimulentele pentru tranziţia verde, cercetare-dezvoltare şi inovare, în proporţie de 31%, şi de accesul la energie curată, accesibilă şi fiabilă, în proporţie de 29%.

Când este vorba despre implementarea eficientă a legislaţiei de mediu şi sustenabilitate, liderii de afaceri descriu trei ingrediente principale, respectiv o claritate, consistenţă şi certitudine legislative mai mari, cerinţe practice şi proporţionale cu aplicarea şi o capacitate şi un sprijin mai puternice pentru implementare.

Studiul arată că liderii de afaceri nu au încredere că UE este pe calea de a livra priorităţi cheie de competitivitate, precum o politică previzibilă, aplicarea eficientă şi investiţiile publice şi stimulentele, ceea ce sugerează un decalaj între condiţiile pe care companiile le identifică drept cele mai importante pentru competitivitatea pe termen lung şi încrederea lor în capacitatea Europei de a le pune în aplicare.

Această lipsă de încredere se extinde şi asupra ambiţiilor mai largi de sustenabilitate ale Europei, iar mai mult de jumătate, respectiv 56%, consideră că UE nu va reuşi să îşi atingă obiectivele cheie de sustenabilitate în condiţiile actuale.

WWF propune şapte recomandări de politică, printre care plasarea costului inacţiunii de mediu în centrul agendei de simplificare, reorientarea agendei de simplificare către implementare în loc de revizuire legislativă, livrarea unui teren de joc echitabil prin aplicare consecventă şi intersectorială, alinierea bugetului UE la obiectivele climatice şi de biodiversitate, consolidarea implementării principiului DNSH în bugetul UE, asigurarea faptului că finanţarea privată acoperă decalajul de investiţii pentru tranziţie şi utilizarea Cadrului climatic 2040 pentru a pune capăt dependenţei Europei de combustibilii fosili.

Documentul concluzionează că liderii de afaceri europeni nu cer UE să aleagă între competitivitate şi sustenabilitate, ci întrebarea principală pe care o ridică este dacă UE poate crea condiţiile pentru livrarea acesteia.