XTB realizează o analiză comparativă privind măsurile de combatere a preţurilor mari la energie în Europa

V.G.
Piaţa de Capital / 6 octombrie

XTB realizează o analiză comparativă privind măsurile de combatere a preţurilor mari la energie în Europa

Un aspect dificil de evitat este preţul plătit pentru susţinerea consumatorilor în perioada crizei energetice care se vede în acumulările de datorie publică, în vreme ce dobânzile în creştere reprezintă, pe viitor, o frână la adresa redresării rapide a prosperităţii zonei economice europene, atrage atenţia analistul Claudiu Cazacu, consulting strategist în cadrul XTB România, casă de brokeraj pe burse internaţionale, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei.

Conform sursei citate, factura europeană pentru energie a bătut deja recordurile anul acesta, iar lunile cele mai reci abia acum urmează.

Guvernele au ales să intervină pentru a uşura, măcar în parte, costul care se revarsă asupra companiilor şi cetăţenilor. Acest lucru înseamnă, în timp, adăugarea de datorie care va fi, până la urmă, împovărătoare tot pentru cei care sunt, în prezent, protejaţi de unele din efectele cele mai severe.

Dincolo de soluţii temporare, sau de o ,,îmblânzire" a bugetelor prin taxarea suplimentară a celor care realizează profituri excepţionale în această perioadă, adevărata uşurare ar veni dintr-o scădere a preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice.

Preţul gazului natural a scăzut de la 223,05 EUR/MWh pe 28 septembrie la 161,95 de EUR/MWh pe 4 octombrie, revenind apoi până la 175,4 EUR/MWh la închiderea zilei de 5 octombrie.

Reluarea furnizării de gaze ruseşti pentru Italia via Austria a contribuit la un sentiment mai optimist al pieţei, dar preţurile rămân în continuare foarte ridicate faţă de media anilor anteriori.

În plus, piaţa globală s-a pliat pe noul mediu, astfel încât importurile de gaz natural lichefiat (GNL) din diferite state, inclusiv din SUA, sunt la preţuri atât de ridicate, încât ministrul german al economiei Robert Habeck a declarat că e nevoie de solidaritate între parteneri în stabilirea preţurilor.

Ministrul Habeck a reamintit acţiunea concertată pentru a elibera din rezerve şi a tempera preţul petrolului.

Dincolo de aspectul preţului, importantă rămâne, de asemenea, aprovizionarea fizică cu gaz, şi evitarea unor alegeri foarte dificile în iarnă, între funcţionarea industriei şi confortul termic al cetăţenilor.

Orizontul actual, cu rezerve de gaz umplute în proporţie ridicată dă motive de optimism.

Totuşi, scenarii greu de imaginat sunt în continuare posibile: Germania a mobilizat resurse pentru a proteja infrastructura energetică, şi în condiţiile tensionate pe partea de ofertă, spaţiul de manevră este foarte redus pentru mai toate statele europene.

Chiar şi fără întreruperi suplimentare cu resurse, pene de curent sunt posibile, potrivit unor avertismente din partea Comisiei Europene.

Răspunsurile guvernelor din Europa la criza indusă de scumpirea gazelor şi energiei electrice au fost neuniforme, cu diferenţe uneori ridicate între state, atât ca nivel al ,,scutului" din fonduri publice, cât şi la aspecte de abordare şi strategie.

Germania a propus un plan de 200 de mld. de Euro, reprezentând aproximativ 5% din PIB. Baza industrială germană a fost afectată de costul mare al energiei, tocmai în timp ce consumatorii îşi văd veniturile erodate de inflaţie. Detalii urmează să fie oferite luna aceasta, dar criticile nu au întârziat să apară: Italia şi Franţa, prin vocile comisarilor europeni pentru Economie, Paulo Gentiloni, si pentru Piaţă Internă, Thierry Breton, au vorbit de nevoia de a realiza un plan comun, la nivel european, altfel statele cu spaţiu fiscal mai restrâns ar avea de suferit.

Varianta propusă de 15 state, printre care Spania, Italia, Franţa, Slovacia, România, este de a limita preţul gazului la importul în UE. Germania se opune, spunând că, dacă preţul nu va fi atractiv pentru furnizorii globali, Europa ar rămâne fără cantităţi suficiente, care ar pleca spre alte continente.

Măsurile de sprijin pentru a proteja companiile şi populaţia de efectele crizei energiei au fost foarte variate: s-a mers pe tăieri sau reduceri de TVA în mai toate ţările (excepţie făcând Danemarca, Lituania, Luxemburg şi Malta).

Transferuri către categoriile vulnerabile (compensări oferite celor cu venituri reduse), reprezintă, de asemenea, o soluţie foarte răspândită, utilizată de toate statele analizate, în afara Ungariei şi Maltei.

Limitări ale preţului energiei sau gazelor naturale furnizate companiilor sau populaţiei au fost preferate de unele ţări europene precum Austria, Bulgaria, Belgia, Estonia, Franţa, Marea Britanie, Polonia, România, Slovacia, Spania, Ungaria şi propuse spre implementare în Cehia şi Germania.

Plafonarea preţului gazului folosit pentru producerea de electricitate la 50 EUR/MWh a fost acceptată în primăvară, pentru 12 luni de CE pentru Spania şi Portugalia, care au folosit pentru acoperirea costului o taxare a tranzitului energiei între Franţa şi Spania sau suprataxarea celor care beneficiază de pe urma acestei plafonări.

Potrivit ultimelor raportări, inflaţia din Spania a coborât la 9% în septembrie, în timp ce în Germania inflaţia a urcat spre 10%. Costul energiei a fost un motor al inflaţiei, în zona Euro prima estimare fiind de creştere de la 9,1% la 10% în luna septembrie.

Franţa se bucură de o inflaţie care a scăzut din nou, în septembrie, la 5,6%, aproape jumătate faţă de media zonei Euro.

"Scutul" unor plafoane relativ scăzute la energie şi gaz, impuse de acum un an, este secretul celei mai scăzute inflaţii din zona Euro, dar preţul este un deficit bugetar estimat la 5% din PIB anul acesta.

În demersul lor de limitare a daunelor aduse de scumpiri, în aproximativ jumătate din cazuri, guvernele europene au utilizat şi alte opţiuni, precum plafonări sau scutiri de plata tarifelor de transport al gazelor sau energiei electrice.

Ca dimensiune, în procente din PIB, Marea Britanie este pe primul loc cu 6,5% potrivit estimărilor oferite de think tank-ul belgian Bruegel, însă dacă planurile germane vor fi duse la bun sfârşit, contribuţia de 2,8% din PIB de până acum va ajunge la aproape 8%, cumulat, în 2024.

Italia a alocat 3,3% din PIB până acum, Spania şi Franţa 2,9%, Olanda 2,7%.

În regiune, România cu 2,9% e depăşită doar de Croaţia, cu 4,1%, şi de Letonia, cu 3,2%.

Polonia cu 1,9% şi Cehia cu 1,2% din PIB pentru protejarea entităţilor vulnerabile sunt în urma cheltuielilor relative la dimensiunea economiei din România.

În viitor, cifrele prezentate vor fi foarte probabil modificate, având în vedere fluctuaţiile ample ale preţurilor energiei şi gazelor naturale, care pot mări sau comprima factura suportată din fondurile publice.

Un aspect e, însă, dificil de evitat: preţul plătit pentru susţinerea consumatorilor în perioada crizei energetice se vede în acumulările de datorie publică, iar dobânzile în creştere reprezintă, în viitor, o frână la adresa redresării rapide a prosperităţii zonei economice europene, se precizează în comunicat.

Pe scurt

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

GALA BURSA 2022
Avocat Ianul Alexandra
Apanova
BTPay
Electromagnetica
DIGI
arsc.ro
roovi.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

08 Dec. 2022
Euro (EUR)Euro4.9192
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6852
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9737
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6962
Gram de aur (XAU)Gram de aur268.5155

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro