Ziua Unirii - ziua dezbinării mişcării suveraniste

Mişcarea suveranistă s-a dezbinat de Ziua Unirii celei Mari, adică de Ziua Naţională, chiar la Alba Iulia. Cei care se proclamă deţinătorii adevărului politic, care afirmă că poporul trebuie să se unească şi să îşi ia ţara înapoi şi care susţin că actualii decidenţi politici sunt ilegitimi, nu au mai fost împreună la Alba Iulia, ci s-au împărţit în trei.

Astfel, în capitala Unirii au existat trei mitinguri separate, trei triburi, trei ambiţii, trei realităţi paralele care au arătat limpede că suveranismul românesc nu doar că nu este unit, ci se sfâşie pe dinăuntru.

La mitingul său, Călin Georgescu a afirmat: „Astăzi, 1 decembrie 2025, nu simt bucurie, ci durere. Sunt cutremurat să văd că oamenii aşteaptă doar să bifeze o anumită zi, când fiecare zi ar trebui să fie Ziua Naţională. Sufletul românesc nu este de vânzare. Suntem datori să păstrăm vie clipa în care naţiunea română a stat dreaptă în faţa istoriei. Să ne luăm soarta în propriile mâini. Luptaţi să deveniţi conştienţi! Nu reforma politică salvează ţara, ci familia creştină, iubirea de aproape şi Iisus. Vă chem azi la cea mai mare luptă de până acum. Lupta cu duşmanii interiori. Cu frica, care este mai mare decât libertatea. Cu aşteptarea salvatorului extern care este cea mai parşivă formă de sclavie. Cu iluzia binelui, zona în care ne aflăm astăzi. Aceştia sunt duşmanii României. Viitorul ţării noastre este doar în interiorul ei. Renaşterea interioară ne stă la îndemână. Poate se întreabă cineva. Eu respect toţi partenerii din Europa, dar nu voi construi viitorul ţării mele după voia lor”.

Cel care susţinea anul trecut, după primul tur al alegerilor prezidenţiale, scrutin care a fost ulterior anulat de CCR, că "românii s-au trezit în conştiinţă”, spune acum "Luptaţi să deveniţi conştienţi!”, ceea ce denotă o inconsecvenţă a discursului politic al acestuia. Dacă eşti trezit în conştiinţă, nu mai eşti conştient, ci trebuie să devii conştient? Cel puţin aşa crede Călin Georgescu: trezirea în conştiinţă nu te face automat conştient. Să înţelegem atunci că toţi cei care l-au votat anul trecut şi care îl susţin zilnic sunt inconştienţi? Adică nu ştiu ceea ce fac?

Mai mult, la finalul lunii mai, Călin Georgescu anunţa că iese din politică. Numai că inconsecvenţa este caracteristică acestuia şi am constatat de atunci şi până acum că fiecare vizită la IPJ Ilfov, cu prilejul bifării săptămânale a controlului judiciar, s-a transformat într-o ocazie de declaraţii politicie ale lui Călin Georgescu.

• Discurs dezbinator al lui Călin Georgescu

La Alba Iulia, Georgescu a continuat: "Să ne luăm soarta în propriile mâini. Luptaţi să deveniţi conştienţi! Nu reforma politică salvează ţara, ci familia creştină, iubirea de aproape şi Iisus”.

Şi, pentru a face mai convingător discursul său referitor la familia creştină, Călin Georgescu a fost însoţit pe scena de la Alba Iulia şi de un preot ortodox, care le-a vorbit susţinătorilor acestora despre importanţa unirii din 1918. Prezenţa prelatului alături de Călin Georgescu ar putea fi interpretată ca un semn vizibil că Biserica Ortodoxă Română furnizează susţinători pentru un politician şi pentru cei care promovează legionarismul. Călin Georgescu este judecat penal pentru promovarea Mişcării Legionare şi a lui Corneliu Zelea Codreanu, iar prezenţa unui preot ortodox alături de acesta ridică numeroase semne de întrebare. Pe care, se pare, Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, nu şi le pune, deoarece, în caz contrar, am fi asistat ieri la sancţionarea imediată a preotului din preajma lui Georgescu.

Acest lucru ar fi fost necesar şi prin prisma faptului că discursul lui Călin Georgescu de la Alba Iulia nu e unul de unire, ci un discurs al dezbinării.

"Vă chem azi la cea mai mare luptă de până acum. Lupta cu duşmanii interiori. (...). Viitorul ţării noastre este doar în interiorul ei. Renaşterea interioară ne stă la îndemână. Poate se întreabă cineva: eu respect toţi partenerii din Europa, dar nu voi construi viitorul ţării mele după voia lor”, a afirmat Călin Georgescu.

Respectul faţă de partenerii europeni, dar viitorul construit singur, din interior, pe plan naţional, este un contrast flagrant de discurs politic, mai ales că ţara noastră este stat-membru al Uniunii Europene. Apoi cine stabileşte sensul renaşterii interioare? Care sunt limitele acesteia pentru a nu asista din nou la o reeducare naţională de genul celei de la Piteşti din timpul regimului comunist?

La toate acestea se adaugă şi faptul că salvarea ţării se poate face doar de "familia creştină, iubirea de aproape şi Iisus”, aşa cum susţine Călin Georgescu, într-un discurs izbitor cu cel al Mişcării Legionare din perioada interbelică. Îl informăm pe această cale pe Călin Georgescu că în România nu toţi cetăţenii sunt creştini. Avem cetăţeni români care sunt musulmani, mozaici, atei sau care sunt adepţi ai religiilor orientale. Prin discursul său, Călin Georgescu îi exclude practic pe toţi aceştia de la misiunea de salvare a ţării, de la renaşterea interioară, dezbinând societatea românească în loc să o unească.

• Călin Georgescu, opinie separată faţă de ceilalţi lideri suveranişti, în legătură cu alegerile de duminică, din Capitală

Atât înainte de evenimentul de la Alba Iulia, cât şi după, Călin Georgescu a dezavuat, spre deosebire de liderii suveranişti ai AUR şi POT, alegerile locale parţiale din 7 decembrie pentru funcţia de primar general al Capitalei, alegeri despre care a afirmat că sunt ilegale, deoarece organizatorii acestora ocupă ilegal funcţiile publice după anularea alegerilor prezidenţiale de anul trecut. Pentru a întări această opinie, Călin Georgescu a reiterat, ieri, că nu susţine niciun candidat la funcţia de primar general, deci nici pe Anca Alexandrescu, susţinută de AUR, şi nici pe George Burcea, candidatul POT. Un suveranist contra formaţiunilor politice suveraniste.

Referitor la acest ultim aspect, Anamaria Gavrilă, preşedintele POT (Partidul Oamenilor Tineri), care s-a aflat şi ea, de 1 Decembrie, la Alba Iulia, dar nu a participat nici la mitingul AUR, nici la cel al lui Călin Georgescu, şi nici la cel al Dianei Iovanovici Şoşoacă, a denunţat explicit, la România TV, fragmentarea mişcării suveraniste: „Oamenii sunt foarte confuzi şi nu mai înţeleg cine e cu cine, care e pe care. Au reuşit să pună georgiştii împotriva auriştilor, acum despart apele şi mai mult”. Ea a continuat cu un rechizitoriu sever la adresa deciziei luate de George Simion cu privire la susţinerea Ancăi Alexandrescu la Primăria Capitalei: „Dânsa se prezintă ca un candidat al suveraniştilor. Trebuie să facem puţin clarificări, ce înseamnă să fii candidatul suveraniştilor. Înseamnă că trebuie să fi fost noi toţi de acord, pentru că este o imagine care încearcă să fie similară cu ce s-a întâmplat în martie, când domnul Georgescu, George Simion şi cu mine am discutat şi am stabilit care este calea cea mai bună pentru România. Ei bine, noi, suveraniştii, (...) nu vrem oameni care au fost în sistem şi suntem foarte confuzi cum un candidat a reuşit să se erijeze în candidatul suveranist, deşi nu a fost o discuţie înainte, o dezbatere. Nu trebuie să confundăm ambalajul cu produsul. Această doamnă, dacă te uiţi în trecut, o să o vedem aproape de cei care sunt personajele negative ale istoriei României în ultimii 35 de ani. A făcut parte din propaganda pe care aceşti oameni şi partide au dus-o pentru 35 de ani. Nu poţi spune că gândirea ta, starea ta, a fost una 35 de ani şi acum un an s-a schimbat peste noapte şi, dintr-o dată, tu emani acest suveranism din toţi porii tăi, pentru că nu este aşa. Nici măcar nu am primit un telefon direct de la dânsa, am primit un telefon de la altcineva, să mi se spună că bineînţeles că o vei susţine. Am spus, cum adică bineînţeles? Am fost pusă în faţa faptului împlinit şi mi s-a spus că, altfel, aş trăda suveraniştii. Aş îndrăzni să spun că atunci când cineva te pune în faţa actului împlinit şi spune «trebuie să o susţii, altfel vei arăta că trădezi suveraniştii», atunci îmi dă cu virgulă. Domnul Georgescu nu s-a comportat aşa. Trebuia să avem nişte întâlniri şi să alegem cea mai bună persoană. (...) Noi nu putem să mergem după fente. Dacă asta înseamnă să ne disociem, asta vom face”.

Mai mult, lidera POT a mai spus că partidul ei este diferit de AUR şi că ea refuză să facă înţelegeri înainte de alegeri, ci după, în funcţie de procentele pe care le va obţine fiecare formaţiune politică.

• Simion, părăsit de cei veniţi la mitingul AUR

În ceea ce priveşte AUR, deşi liderul George Simion a participat la Marşul Unirii, numărul real al susţinătorilor săi nu coincide cu numărul participanţilor la mitingul de 1 decembrie, atât timp cât o mare parte dintre aceştia l-au părăsit pe realesul preşedinte al AUR - care a candidat singur, împotriva nimănui - şi s-au dus la mitingul lui Călin Georgescu, pe care l-au proclamat prin strigăte ca actualul preşedinte al ţării. Faptul că fanii, votanţii şi simpatizanţii AUR au mişcat în front şi l-au schimbat pe Simion cu Georgescu a fost cauzat şi de tensiunile interne din respectiva formaţiune politică, unde avocatul Gheorghe Piperea s-a trezit că nu mai deţine nicio funcţie în partid, în afară de aceea de reprezentant, ca europarlamentar, la Strasbourg. În afară de Piperea au mai fost şi alţi lideri AUR care au fost schimbaţi din funcţii în 30 noiembrie. Asta în ciuda mesajului din aceeaşi zi al lui George Simion în care acesta spunea: „Au fost instigatori care ne-au ameninţat şi au încercat să zădărnicească Ziua Unirii. Venim aici, în faţa Catedralei, ca toţi suveraniştii să fim împreună. Sistemul nu va izbândi”.

Ironia este că suveraniştii n-au fost împreună nici măcar fizic, pentru că fiecare a dorit propriul eveniment. Simion vorbeşte despre sabotajul „sistemului”, dar realitatea este că însăşi incapacitatea liderilor de a organiza o manifestaţie comună arată marele eşec: suveranismul este sfâşiat de propriile vanităţi.

Tot despre propria vanitate este vorba şi în cazul Diana Şoşoacă. Aceasta a intrat în Alba Iulia îmbrăcată într-un cojoc ciobănesc lung, din blană de oaie, cu întârziere faţă de ceilalţi lideri suveranişti care participau la manifestările dedicate Zilei Naţionale. Şoşoacă şi-a proclamat propria versiune de suveranism, într-o piaţă din oraş, în mijlocul propriilor susţinători, în timp ce dintr-o boxă portabilă purtată pe umăr de unul dintre ei răsuna continuu cântecul patriotic „Treceţi batalioane române Carpaţii”. Discursul ei, încărcat de patos şi descrieri apocaliptice, a fost urmat de un cântec interpretat pe scenă de Diana Şoşoacă, sunetele răzbind cu greu din blana de oaie în care aceasta era încotoşmănată.

Pentru suveraniştii care s-ar fi aşteptat ca 1 Decembrie, Ziua Naţională a României, Ziua Marii Uniri să constituie un prilej pentru o declaraţie comună a întregii mişcări, să fie o demonstraţie de coeziune, o dovadă că politicienii care vorbesc despre neam, identitate şi suveranitate sunt capabili să lase orgoliile la o parte măcar preţ de câteva ore, totul s-a transformat într-o mare dezamăgire. Alba Iulia a devenit harta vie a rupturii suveraniste: trei mitinguri, trei scene, trei discursuri care nu se ating decât prin critică, suspiciune şi competiţie. Călin Georgescu a chemat la renaştere spirituală, George Simion la lupta contra „sistemului”, iar Şoşoacă a oferit un nou spectacol de "aşa nu”. Niciunul nu a vorbit despre necesitatea unei unităţi între ei. Când Simion a spus „să fim împreună”, el nu s-a referit la ceilalţi suveranişti, ci la proprii votanţi şi simpatizanţi. Când Georgescu spune „Viitorul ţării noastre este doar în interiorul ei”, pare să înţeleagă prin „interior” doar propriul grup. Când Şoşoacă jură „niciodată să nu mai fim manipulaţi”, evită să vadă că tocmai manipularea orgoliilor a produs spectacolul ridicol de la Alba Iulia.