„Excepţionalul a devenit norma”: încălzirea climei a accelerat recoltarea strugurilor

Un studiu bazat pe cea mai lungă serie cunoscută de date privind recoltarea strugurilor arată o creştere puternică a frecvenţei anilor cu temperaturi extreme în Burgundia, Franţa. Cercetarea, care acoperă peste şase secole de observaţii la Beaune, indică o accelerare evidentă a încălzirii începând din 1988, informează AFP. Istoricul Thomas Labbe a reconstituit perioadele de recoltare a strugurilor din Beaune, în departamentul Côte-d'Or, folosind arhive istorice care datează din 1354. Potrivit revistei ştiinţifice europene Climate of the Past, este vorba despre „cea mai lungă serie” de date de acest tip. Datele permit compararea frecvenţei anilor cu temperaturi extreme pe perioade istorice foarte lungi. Între 1354 şi 1719, anii cu temperaturi extrem de ridicate şi, implicit, cu recolte timpurii apăreau, în medie, o dată la 17 ani. Frecvenţa s-a redus ulterior: între 1720 şi 1987, un astfel de an apărea aproximativ o dată la 53 de ani. După 1988, însă, intervalul s-a redus la aproximativ cinci ani. „Începând din 1988, o dată la cinci ani. Iar, de la începutul secolului XXI, avem deja zece ani extremi, adică aproximativ unul la fiecare doi ani şi jumătate”, a explicat Thomas Labbe pentru AFP.

• Recoltarea s-a mutat cu trei săptămâni

Schimbarea este vizibilă şi în calendarul efectiv al recoltării. Timp de aproximativ şase secole, între sfârşitul Evului Mediu şi 1988, recoltarea la Beaune începea, în medie, în jurul datei de 27 septembrie. Ulterior, procesul s-a accelerat. În 2019, media calculată pentru o perioadă de 11 ani indica un debut al recoltării la 6 septembrie, cu aproximativ trei săptămâni mai devreme decât media istorică. „În ultimele două decenii, excepţionalul a devenit norma”, a rezumat Labbe. Potrivit istoricului, aproximativ 80% dintre variaţiile înregistrate în perioada recoltării pot fi explicate prin temperatură. Compararea datelor din Burgundia cu observaţiile meteorologice efectuate la Paris începând din 1658 a indicat că o creştere cu un grad Celsius a temperaturii poate determina o devansare cu aproximativ zece zile a datei recoltării.

• 2026, un nou an al extremelor

Datele din 2026 par să confirme această tendinţă. Recoltarea strugurilor destinaţi producţiei de cremant, vin spumant francez, a început încă de sâmbătă şi a stabilit un nou record. În cazul vinurilor neefervescente din Beaune, primele culesuri sunt estimate pentru perioada 20-25 august. Astfel, recordul istoric din 1556, când recoltarea a început pe 15 august, nu ar urma să fie depăşit. Anul 1556 rămâne un exemplu al faptului că fenomenele climatice extreme nu sunt un fenomen exclusiv al epocii moderne. În acel an, seceta a afectat regiunea din martie până în septembrie. Diferenţa este însă frecvenţa cu care astfel de episoade apar în prezent. „Dintre cei zece ani cei mai calzi din 1354 încoace, patru au avut loc în secolul XXI: 2003, 2018, 2020 şi 2025”, a arătat Labbe. Anul 2026 ar putea intra, la rândul său, în această categorie. „Avem o explozie a fenomenelor extreme”, a concluzionat istoricul.

• Recoltele, indicator al schimbărilor climatice

Seria istorică analizată de cercetător oferă şi un indicator neobişnuit al evoluţiei climatice. Perioada recoltării este influenţată direct de temperaturile din lunile de dezvoltare a viţei-de-vie, astfel încât modificările pe termen lung pot fi observate prin compararea datelor din arhive. Pentru Labbe, datele privind recoltarea strugurilor „reflectă astfel încălzirea rapidă a planetei începând din 1988”, perioadă în care frecvenţa episoadelor extreme s-a modificat semnificativ. Evoluţia este relevantă nu doar pentru industria viticolă. Modificarea calendarului recoltării poate influenţa caracteristicile strugurilor, procesele de producţie şi adaptarea viticultorilor la temperaturi mai ridicate, în condiţiile în care perioadele climatice considerate anterior excepţionale apar tot mai frecvent.