„Zero Compromisuri” - o campanie pentru blocarea accesului minorilor la nicotină

Într-o perioadă în care statisticile privind consumul de tutun şi produse cu nicotină în rândul adolescenţilor plasează România într-o poziţie alarmantă la nivel european, Philip Morris România, în parteneriat cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), Asociaţia Municipiilor din România (AMR), Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Retaurantelor (HORA) şi Mega Image au lansat, ieri, campania „Zero Compromisuri”, care îşi propune să transforme o obligaţie legală într-un reflex social. Campania aduce la aceeaşi masă autorităţi, administraţie locală, producători, retaileri şi reprezentanţi ai industriei ospitalităţii pentru a transmite un mesaj fără echivoc: accesul minorilor la produsele cu tutun şi nicotină trebuie oprit, iar legea trebuie aplicată fără excepţii. Mai mult, în sprijinul acestei campanii, a fost inaugurată platforma online zerocompromisuri.ro, pe care se află principalele dispoziţii legale ce interzic vânzarea tutunului, produselor din tutun şi produselor de vapat, sancţiunile drastice pe care le riscă vânzătorii ce nu respectă obligaţiile legale, dar şi măsuri de prevenire.

Potrivit reprezentanţilor entităţilor care au iniţiat această campanie, demersul lor a pornit de la o realitate pe cât de simplă, pe atât de incomodă: ţara noastră dispune de legislaţie care interzice vânzarea produselor cu tutun şi nicotină către minori, însă problema majoră nu este lipsa reglementărilor, ci aplicarea lor. Tocmai de aceea, sloganul campaniei - „Ochii frumoşi nu ţin loc de buletin” - devine mai mult decât o formulă de comunicare. El sintetizează ideea centrală a întregului proiect: nicio vânzare nu trebuie făcută pe presupuneri, pe aparenţe sau pe indulgenţă, ci exclusiv pe baza verificării vârstei cumpărătorului.

• 64,6% din cetăţeni consideră că interdicţia vânzării tutunului, ţigărilor şi produselor de vapat nu este respectată

Datele care au stat la baza lansării campaniei au fost prezentate de directorul general al INSCOP Research, Remus Ştefureac, care a explicat că cercetarea sociologică realizată la nivel naţional scoate la iveală un paradox profund al societăţii româneşti. „Avem 78,4% dintre români care declară că România are o legislaţie ce interzice vânzarea tutunului, produselor din tutun şi produselor de vapat către minori, în schimb, doar o treime, 31,2%, consideră că legislaţia este aplicată în mare măsură. În schimb, 64,6% consideră că legislaţia este aplicată în mică măsură, foarte mică măsură sau deloc. Există o discordanţă evidentă între conştientizarea faptului că avem o legislaţie şi percepţia aplicării ei”, a spus Remus Ştefureac. Concluzia este una cât se poate de clară: problema României nu este lipsa reglementărilor, ci dificultatea de a le transforma în comportamente cotidiene.

Domnul Ştefureac a atras atenţia şi asupra faptului că fenomenul nu poate fi tratat exclusiv ca o problemă a autorităţilor. Potrivit studiului, 54% dintre români consideră că principala responsabilitate pentru aplicarea legislaţiei aparţine instituţiilor statului, însă sociologul avertizează că această perspectivă este insuficientă. „Este o problemă complexă care nu poate fi doar în sarcina autorităţilor. De multe ori această problemă e ascunsă în zona spaţiului privat, personal; atitudinea părinţilor este importantă. Ne aşteptăm cu toţii ca părinţii să fie cei mai responsabili, dar de multe ori părinţii sunt într-o parte a baricadei care aproape că încurajează acest tip de consum”, a arătat Remus Ştefureac.

• Sancţiuni drastice pentru magazinele care vând minorilor produse din tutun sau produse de vapat

Tocmai de aceea, campania îşi propune să mobilizeze nu doar instituţiile statului, ci întregul ecosistem format din şcoli, părinţi, comercianţi, administraţii locale şi companii.

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, Csaba Lajos Bekesi, a transmis unul dintre cele mai ferme mesaje ale evenimentului, subliniind că toleranţa faţă de încălcarea legii trebuie să fie zero. „Considerăm că un cetăţean bine informat este un cetăţean protejat, dar componenta punitivă a legii trebuie să-şi spună cuvântul”, a declarat acesta, insistând asupra faptului că publicul trebuie să cunoască nu doar existenţa regulilor, ci şi consecinţele încălcării lor. Potrivit lui Bekesi, operatorii economici care vând produse din tutun minorilor riscă sancţiuni severe, inclusiv suspendarea activităţii. „Trebuie să spunem cu subiect şi predicat ce se întâmplă cu operatorul economic: se poate ajunge până la suspendarea activităţii, pe lângă amenzile de peste 10.000 de lei. Avem anul acesta aproape 400 de sancţiuni şi peste 1,7 milioane de lei în amenzi”, a precizat şeful ANPC, care a adăugat: „Nu există alternativă la fumat pentru minori. Vinzi tutun minorilor? 10.000 lei amendă şi suspendăm activitatea. Repeţi contravenţia? 20.000 lei amendă şi închidem unitatea”.

Bekesi a atras atenţia şi asupra dimensiunii sociale a fenomenului, invocând date care arată amploarea problemei. „Statistic, 23% dintre tinerii până la vârsta de 15 ani au fumat în ultima săptămână. Dacă extindem categoria de vârstă până la 16 ani, acest procent creşte la 31%. Este cel mai mare procent din Uniunea Europeană, în România. Aceasta este un avertisment foarte serios pentru noi”.

Din perspectiva administraţiei locale, primarul municipiului Galaţi şi prim-vicepreşedinte al Asociaţiei Municipiilor din România, Ionuţ Pucheanu, a pledat pentru o abordare colectivă şi pentru depăşirea reflexului de a transfera responsabilitatea către altcineva.

„Noi putem interveni prin Poliţia Locală la agenţii economici, dar e nevoie de un efort conjugat. Campaniile de conştientizare trebuie coroborate cu partea punitivă şi controale permanente”, a spus prim-vicepreşedintele AMR, care a adăugat: „Trebuie să ajungem la conştiinţa vânzătorului şi a părinţilor, care uneori spun: «lasă, mă, o ţigară nu strică». Trebuie să facem front comun. Cred că ar trebui să promovăm ideea că să nu fumezi este cool. Pentru tineri prinde ceea ce este la modă şi crearea unor astfel de valori ar fi de bun augur”.

• Carmina Fuste, Philip Morris: „Zero Compromisuri înseamnă toleranţă zero”

O perspectivă esenţială a venit şi din partea industriei. Carmina Fuste, director general al Philip Morris România, a explicat că pentru compania pe care o conduce conceptul „Zero Compromisuri” este sinonim cu toleranţa zero: „Pentru noi, Zero Compromis înseamnă toleranţă zero. În canalele unde avem influenţă directă, cum sunt propriile noastre magazine, tot personalul primeşte acelaşi training şi se confruntă cu aceleaşi consecinţe. Regula e simplă: vindem doar adulţilor, iar dacă există un dubiu, există obligaţia de a cere actul de identitate”.

Directorul general al Philip Morris România a subliniat că regulile sunt aplicate fără excepţii, inclusiv prin interzicerea accesului minorilor în magazinele proprii, chiar şi atunci când aceştia sunt însoţiţi de părinţi. „În magazinele noastre şi în capacităţile de producţie nu permitem intrarea minorilor, chiar dacă sunt însoţiţi de părinţi; avem semne la intrare care specifică acest lucru”, a spus Carmina Fuste, care a detaliat şi mecanismele utilizate în mediul online, unde verificarea vârstei presupune proceduri suplimentare.

„Când vindem online, prima etapă este auto-declararea vârstei, dar apoi facem o verificare riguroasă a vârstei, prin scanarea feţei sau a cărţii de identitate. La livrare, conform legii din România - care este una dintre cele mai bune din Europa - nu livrăm în lockere, ci doar prin persoane fizice care trebuie să verifice că destinatarul este adult. Mai mult, avem un program de Mystery Shopper. Trimitem oameni care arată ca nişte minori în magazinele noastre să verifice dacă personalul respectă regulile. Dacă nu, persoana respectivă este concediată imediat. Vorbim despre principiul zero excepţii”, a precizat doamna Carmina Fuste.

• Ion Biriş, HORA: „Legislaţie avem, greu de aplicat în realitate”

Din partea industriei ospitalităţii, Ion Biriş, vicepreşedinte HORA, a pledat pentru un echilibru între fermitatea aplicării regulilor şi realismul legislativ.

„Suntem absolut 100% pentru respectarea legilor, dar în acelaşi timp suntem la fel de categorici şi de vehemenţi în a fi dispuşi la un dialog pentru a face ca aceste legi să fie aplicabile. Toţi suntem pentru respectarea acestor norme. Toţi avem copii, toţi vrem să avem business-uri în care să nu fim tot timpul într-un conflict cu autorităţile. Haideţi să încercăm să facem nişte legi simple, clare şi care sunt uşor de respectat”, a spus Ion Biriş, care a punctat şi dificultăţile din teren: „Nu vindem sub nicio formă tutun sau băuturi alcoolice minorilor. Ce se întâmplă în realitate? Întotdeauna grupurile de minori au la masă cel puţin un major care achiziţionează aceste produse, prezentând carte de identitate prin care dovedeşte că este major, după care sunt consumate de toţi ceilalţi. Respectăm legea 100%. Rezolvăm ceva? Absolut deloc”. Tocmai de aceea, vicepreşedintele Hora consideră că combaterea fenomenului trebuie să depăşească strict relaţia dintre comerciant şi cumpărător: „Suntem cei mai interesaţi ca aceste reguli să se aplice. Există nişte reguli, există o legislaţie şi ne străduim cu toţii să o punem în aplicare. Dar mesajul cel mai important este să încercăm împreună, toţi cei implicaţi, să creăm un cadru legal pertinent şi cu posibilitatea de a fi aplicat.”

La rândul său, Bogdan Biţă, Legal Director al Mega Image, a prezentat modul în care unul dintre cei mai mari retaileri din România încearcă să elimine riscul vânzărilor către minori prin proceduri şi tehnologie.

„Legea trebuie respectată în mod consecvent, fără excepţii, fără negocieri, fără niciun fel de toleranţă. Este exact acest lucru pe care încercăm să-l transmitem angajaţilor noştri. Responsabilitatea noastră ca retailer este una foarte mare. Suntem practic ultimul filtru înainte de consumatorul final. În magazinele noastre, în momentul în care un produs care este interzis minorilor este scanat la casa de marcat, imediat apare o alertă pe ecranul persoanei de la casa de marcat. Un ecran roşu: «Produs interzis minorilor. Vă rugăm verificaţi actul de identitate». Sistemul este actualizat zilnic şi include informaţii precise privind vârsta minimă necesară pentru achiziţie. Mai mult, pentru produsele alcoolice şi energizante, inclusiv la casele self-checkout, procesul nu poate continua până când un angajat nu verifică vârsta cumpărătorului. Practic, casa se blochează până în momentul în care vine angajatul magazinului să verifice identitatea şi vârsta cumpărătorului”, a explicat Bogdan Biţă, subliniind că rezultatele sunt încurajatoare şi că sistemul îi ajută pe angajaţi să fie permanent atenţi la obligaţiile pe care le au.

În esenţă, mesajul principal al campaniei „Zero Compromisuri” este că prevenirea accesului minorilor la produsele cu tutun şi nicotină nu poate fi lăsată exclusiv în seama unei instituţii, a unei companii sau a unei categorii profesionale. Este nevoie de un efort comun în care statul aplică legea, comercianţii verifică identitatea cumpărătorilor, companiile îşi instruiesc angajaţii, şcolile şi părinţii îşi asumă rolul educativ, iar societatea încetează să trateze cu indulgenţă primele contacte ale adolescenţilor cu aceste produse. În fond, după cum au transmis participanţii la lansare, „Zero Compromisuri” nu este doar o campanie. Este încercarea de a transforma respectarea legii într-un standard social şi moral, într-o ţară în care, prea des, regula există, dar aplicarea ei rămâne opţională.