BĂNCILE, ÎN PANDEMIE - PROVOCĂRI ŞI OPORTUNITĂŢI / TĂNASE STAMULE, CONSILIER ECONOMIC CANCELARIA PRIM-MINISTRULUI: "Actuala criză ne-a pus în faţă o oglindă care nu ne-a arătat cea mai frumoasă imagine"

Actuala criză a scos la suprafaţă problemele sistemului economic, iar Guvernul încearcă acum să găsească soluţii în mai multe sectoare, a declarat Tănase Stamule, Consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, în domeniul economic.

Domnia sa a precizat: "Actuala criză ne-a pus în faţă o oglindă care nu ne-a arătat cea mai frumoasă imagine. Există preocupări pe mai multe domenii şi încercăm să venim cu soluţii pentru fiecare".

Consilierul a subliniat că sistemul bancar a fost mult mai bine pregătit, având toate procedurile în ordine, iar BNR a ştiut cum să reacţioneze şi a existat la început cash astfel încât starea de anxietate instalată la începutul stării de urgenţă în rândul populaţiei a fost diminuată.

"Zona de bancking şi de retail au ajutat foarte mult menţinerea redusă a stării de anxietate din rândul populaţiei", a mărturisit reprezentantul Cancelariei Primului Ministru.

Tănase Stamule a subliniat faptul că încă de la începutul acestei crize a existat un dialog şi o colaborare foarte bună cu sistemul bancar, au existat mai multe discuţii cu ARB şi BNR.

De altfel, BNR a achiziţionat titluri de stat de pe piaţa secundară ajutând finanţarea guvernului în acest fel şi a eliberat şi amortizoare de capital de la bănci tocmai pentru a putea oferi o lichiditate în plus în piaţă, a explicat reprezentantul consilierul.

În plus, domnia sa a anunţat că Guvernul pregăteşte un pachet larg de investiţii publice pentru a crea multiplicatori în economia românească, mai ales pe zona de infrastructură mare există nişte proiecte care erau de mult în aşteptare şi, totodată, vor fi finaliza toate licitaţiile anul acesta.

Tănase Stamule a mai spus: "Am observant existenţa unui dezechilibru între creditul bancar şi creditul comercial pentru IMM-uri, este un raport de 1 la 3, în sensul că pe de o parte nu a existat un apetit la risc din partea băncilor, iar pe de altă parte a existat un apetit la creditare comercială din partea companiilor. Prin IMM Invest sperăm să reechilibrăm acest lucru sau să reîncepem echilibrarea acestui raport tocmai pentru a susţine sistemul bancar să-şi asume mai multe risccuri cu garanţii de stat, astfel încât să asigurăm capital de lucru şi de investiţii din partea băncilor pentru IMM-urile din România. Acest program are printre obiective, pe lângă susţinerea economică a IMM-urilor, şi refacerea echilibrului dintre creditul bancar şi creditul commercial".

Consilierul economic a precizat că o altă măsură anunţată de premier zilele trecute este crearea unei scheme de garanţii de stat pentru asigurarea creditului comercial, pentru că există o expunere de peste 380 de miliarde de lei şi se primesc din ce în ce mai multe mesaje din piaţă că societăţile doresc plata cash, pe de-o parte furnizorii vor plata imediată, iar pe de altă parte cei care au datorii şi-au dublat anunţurile că nu mai pot plăti în termen facturile.

"Este obligatoriu să intervenim rapid aici tocmai pentru a asigura continuarea creditului comercial şi a scăpa de acest dezechilibru mare între creditul bancar şi cel comercial. Aceasta este o altă măsură tocmai pentru a nu bloca economia", a explicat reprezentantul Guvernului.

Tănase Stamule a mai spus că deficitul prognozat de UE va fi aflat în jurul momentului septembrie când se avea ăn vedere creşterea pensiilor.

"Am anunţat deja o creştere a pensiilor, însă nivelul de creştere se va stabili după ce vom vedea valoarea încasărilor de pe trimestrul doi. Încasările din primul trimestru nu au fost atât de afectate de criză, însă în trimestrul doi estimările noastre sunt că va exista o cădere, mai ales că în luna aprilie când foarte multe activităţi au fost închise. După ce vom vedea în a doua jumătate a lunii iunie care este situaţia reală a încasărilor pe trimestrul doi vom putea să spunem exact ce se va întâmpla cu creşterile de cheltuieli sociale pe semestrul doi şi anul viitor. Ratingul, este legat aşa cum a anunţat Fitch, de ce se va întâmpla cu pensiile. Astăzi în lege este introdusă creşterea cu 40%, iar pentru a modifica legea trebuie însă să vedem care vor fi veniturile bugetare", a explicat domnia sa.

Consilierul economic a mai afirmat că în această perioadă Guvernul a reuşit să accelereze procesul de digitalizare foarte tare.

Domnia sa a spus: "Există totuşi şi o reticenţă din partea funcţionarilor publici legat de digitalizare care văd aceast proces ca o ameninţare. Noi ne dorim să accelerăm digitalizarea nu pentru a elibera sute de mii de angajaţi de la stat, ci pentru a nu mai angaja alte persoane şi uşor, uşor, prin pensionări şi plecări voluntare să se subţieze şi să se eficientizeze aparatul de stat. România are nişte pungi uriaşe de productivitate din digitalizare şi debirocratizare. Tocmai îmbunătăţirea pe aceste zone ne poate oferi surplusul de productivitate pentru a ne relansa economic foarte repede"

Tănase Stamule a declarat că, în prezent, se lucrează intens la procesul de conectare a caselor de marcat la serverele ANAF. "Suntem în fază finală. Momentan avem cel mai mici venit bugetar la nivel de PIB din UE, colectăm undeva la 25% din buget, iar până la 31% sunt deficitul şi venitul de la companiile de stat, deci ca taxe şi impozite suntem pe ultimul loc în UE. Trebuie să îmbunătăţim colectarea, iar acest lucru este posibil în primul rând prin digitalizare care înseamnă şi ANAF, dar şi tot ce înseamnă îmbunătăţirea activităţii vămii".

Domnia sa a mai precizat că printr-o ordonanţă sunt perimse depunerile de cereri online pentru toate instituţiile statului şi speră ca aceste procese care au funcţionat bine în perioada de stare de urgenţă, fără sincope şi fără scăderi de productivitate, să funcţioneze la fel şi după ridicarea stării de urgenţă.

Tănase Stamule a mai spus că Guvernul analizează şi zona de relocare a lanţurilor de aprovizionare la nivel global: "Avem deja nişte intervenţii din partea mai multor Camere de Comerţ Internaţionale. Sunt companii care aveau activităţi în Orientul Îndepărtat şi doresc să vină mai aproape de pieţele nucleu, în speţă Europa de Vest. Avem scheme de ajutor de stat pregătite dacă doresc să se relocheze în România, statul va susţine foarte puternic toate aceste iniţiative. Analizăm şi alte zone de deficite structurale pe care le avem. Industria agro-alimentară avem un deficit pe balanţa comercială uriaş. Aici va trebui să gândim nişte scheme de ajutor, de exemplu, dacă se pune problema să finanţăm o serie de centrelde colectare. Aici problema va fi capitalul şi este nevoie de o colaborare cu băncile".

Totodată, domnia sa a subliniat că îşi doreşte o flexibilizare a codului muncii pentru ca o parte din angajaţi să continue să lucreze de acasă.

Tănase Stamule a concluzionat spunând că este nevoie să creştem gradul de încredere între Guvern, sistemul bancar şi mediul de afaceri din România.