În industrie, sustenabilitatea începe să fie măsurată în bani. Pe fondul presiunii tot mai mari asupra costurilor, companiile sunt nevoite să privească dincolo de preţul de achiziţie şi să analizeze costul real al proceselor. Curăţarea industrială este unul dintre aceste procese, cu impact direct asupra consumului de resurse, productivităţii şi eficienţei operaţionale.
Înaintea celei de-a treia ediţii MAKING GREEN WORK #3, care va avea loc pe 22 octombrie, la Bucureşti, discutăm cu reprezentantul BIO-CIRCLE ROMANIA despre cum pot companiile transforma eficienţa resurselor într-un avantaj competitiv şi despre de ce, în industrie, un produs mai ieftin nu înseamnă întotdeauna şi un proces mai ieftin.
1.Pe 22 octombrie, va avea loc, la Bucureşti, cea de-a treia ediţie a conferinţei MAKING GREEN WORK #3. Care este principala problemă pe care vreţi să o aduceţi în atenţia companiilor şi a industriei în care activaţi?
Vrem să aducem în atenţie o întrebare foarte practică: cum putem reduce costurile prin îmbunătăţirea proceselor pe care le controlăm direct? Presiunea pe costuri se simte peste tot în industrie. Nu putem controla evoluţia preţurilor la energie şi combustibili, deşi acestea se reflectă în preţurile de achiziţie. Putem însă controla modul în care folosim resursele, întreţinem echipamentele şi organizăm activitatea. Aici avem cel mai mult de lucru şi cel mai mare potenţial de a face economii.
Curăţarea industrială este un exemplu bun. De multe ori, discuţia începe cu preţul unui produs de curăţare. Eu îi invit pe manageri să se uite la întregul proces: cât produs consumăm, cât timp alocă un operator acestei activităţi, cât stă un utilaj oprit, ce deşeuri generează materialele folosite şi cât cheltuim pe echipamentele de protecţie ale angajatilor. Când punem toate aceste lucruri cap la cap, înţelegem cât ne costă, de fapt, curăţarea pe tot procesul. Spun adesea că „preţul” şi „costul” sunt două lucruri diferite. Un produs mai ieftin la achiziţie poate ajunge să ne coste mai mult în utilizare.
De aceea, la cea de-a treia ediţie MAKING GREEN WORK punem accent pe demonstraţii practice. Vrem ca participanţii să vadă, pe loc, cum funcţionează soluţiile şi ce se schimbă în procesul de curăţare. Este mult mai convingător să urmăreşti o demonstraţie, să pui întrebări şi să raportezi ceea ce vezi la propria fabrică. Ne dorim ca oamenii să plece de la conferinţă cu idei concrete despre ce pot îmbunătăţi în activitatea lor şi unde pot reduce costurile, păstrând atenţia asupra siguranţei angajaţilor şi a impactului asupra mediului.
2.Curăţarea industrială este, de multe ori, privită ca o activitate de rutină. Ce impact are, în realitate, asupra resurselor, proceselor industriale, productivităţii, a costurilor pe tot lanţul operaţional şi nu în ultimul rând, asupra mediului şi sănătăţii angajaţilor?
Asa este, curăţarea industrială este privită ca o activitate de rutină pentru că, de multe ori, îi observăm importanţa abia când ceva nu mai funcţionează bine. Cât timp utilajul merge, curăţarea poate părea un detaliu. Dar depunerile şi contaminanţii afectează funcţionarea echipamentelor, calitatea produselor şi continuitatea producţiei. Din acel moment, acest „detaliu” începe să coste.
Impactul se vede pe tot lanţul operaţional. Un proces de curăţare bine ales poate însemna mai puţină apă, energie şi produs consumat, mai puţin timp alocat de operator şi repunerea mai rapidă a echipamentului în funcţiune. Întreţinerea corectă poate contribui şi la prelungirea duratei de viaţă a utilajelor. În schimb, o curăţare ineficientă înseamnă repetarea operaţiunii, consum suplimentar, rebuturi sau opriri neplanificate. Toate acestea costă, chiar dacă nu apar pe factura produsului de curăţare.
Mai este un aspect la care ţin foarte mult: omul care lucrează zilnic cu aceste soluţii. Alegerea produsului şi a metodei de lucru îl afectează direct. Reducerea utilizării substanţelor agresive şi a expunerii la vapori nocivi poate contribui la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. Siguranţa trebuie adaptată în funcţie de produs şi de aplicaţie, împreună cu respectarea procedurilor şi folosirea echipamentului de protecţie adecvat.
Aceeaşi atenţie trebuie acordată şi deşeurilor rezultate. Dacă putem reutiliza lichidul de curăţare şi prelungi durata lui de utilizare, reducem atât consumul, cât şi cantitatea de deşeuri care trebuie gestionată. Aici îşi dau mâna eficienţa economică şi responsabilitatea faţă de mediu.
În proiectele evaluate de noi, am identificat economii măsurabile de 25% până la 45%, în funcţie de aplicaţie şi de situaţia iniţială.
3.Observaţi că, pe piaţa românească, sustenabilitatea a devenit un factor de competitivitate sau este încă privită mai degrabă ca o obligaţie impusă de reglementări?
Pe piaţa românească întâlnim ambele abordări. Pentru unele companii, reglementările sunt încă principalul motiv pentru a face schimbări. Altele au înţeles deja că sustenabilitatea le ajută să devină mai competitive, pentru că le obligă să se uite atent la felul în care folosesc resursele şi la pierderile din procese. Din experienţa noastră, schimbarea devine durabilă atunci când oamenii văd concret şi înţeleg beneficiile în propria activitate.
Bio-Circle Surface Technology GmbH este prezentă pe piaţa globală cu soluţii ecosustenabile de 40 de ani. Aşadar, vorbim despre o experienţă dobândită cu mult înaintea reglementărilor de mediu actuale. Aceste soluţii şi-au demonstrat eficacitatea în optimizarea proceselor industriale, iar companiile mari europene şi globale cu care lucrăm au integrat sustenabilitatea în cultura lor de business, inclusiv prin această preocupare pentru costul pe proces. Să consumi mai puţin, să foloseşti mai mult timp o soluţie de curăţare şi să generezi mai puţine deşeuri înseamnă să gestionezi mai bine afacerea.
Cred că pe acest lucru trebuie să insistăm şi în România. Sustenabilitatea se construieşte prin deciziile de zi cu zi din fabrică: ce produse folosim, cât consumăm, ce putem reutiliza şi în ce condiţii lucrează oamenii. Dacă urmărim aceste lucruri şi le măsurăm corect, vedem unde se pierd resurse şi unde există potenţial de îmbunătăţire. Iar beneficiile se reflectă atât în costuri, cât şi în impactul asupra mediului şi în condiţiile de muncă.
Pentru noi, asta înseamnă şi să inovăm continuu, atât în Germania, cât şi local. La BIO-CIRCLE ROMANIA lucrăm concret la servicii şi instrumente care să îi sprijine pe clienţi în această perioadă în care presiunea pe preţuri este foarte mare. Pregătim pentru 2027 noi concepte pentru analiza şi determinarea corectă a costurilor pe proces, precum şi pentru monitorizarea lor în timp real. Vrem să le oferim clienţilor o imagine cât mai clară a ceea ce se întâmplă în propriile operaţiuni, astfel încât să poată lua decizii pe baza unor rezultate măsurabile. Aşa capătă sustenabilitatea valoare practică şi devine un element de competitivitate.
4.Cum poate o companie să evalueze dacă trecerea la o soluţie de curăţare mai sustenabilă este şi avantajoasă economic? Ce indicatori ar trebui să urmărească, dincolo de preţul de achiziţie?
Aş începe cu o întrebare simplă: ştim cât ne costă astăzi să curăţăm o piesă sau un echipament? De multe ori, cunoaştem preţul unui litru de produs, dar nu avem o imagine completă asupra costului întregii operaţiuni. Dincolo de preţul de achiziţie, merită să urmărim consumul de produs, apă şi energie, timpul operatorului, durata ciclului de curăţare, cantitatea de deşeuri şi eventualele opriri ale utilajului. Pentru o comparaţie relevantă, trebuie să pornim de la acelaşi rezultat de curăţare şi să vedem ce resurse consumăm pentru a-l obţine.
Cercul lui Sinner este un reper tehnic în această analiză. El pune în relaţie patru factori: timpul, temperatura, acţiunea mecanică şi acţiunea chimică. Aceştia lucrează împreună, iar echilibrul dintre ei determină eficienţa curăţării. Analizându-i, putem identifica risipa: Timpul de curatare este setat corect la baia de curăţare? Temperatura de curatare este cea optima? Concentratia produsului este optimizata corespunzator? Operatorul trebuie să intervină repetat pentru a obţine rezultatul dorit? Fiecare dintre aceste situaţii are un cost.
Auditul procesului şi fişa POP ne ajută să documentăm situaţia iniţială. Prin Green Mapping identificăm împreună pierderile şi oportunităţile de optimizare, testăm soluţia potrivită şi comparăm rezultatele cu situaţia de referinţă. Astfel, costul total al procesului devine mai clar, iar clientul poate lua o decizie bazată pe rezultate măsurabile şi pe specificul aplicaţiei.
(C)































































