Daniel Zamfir, ministrul Economiei: „Băncile nu finanţează economia”

Creditarea companiilor de către sistemul bancar se află la cote reduse a afirmat Daniel Zamfir, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, cu prilejul conferinţei de presă organizată la finalul săptămânii trecute.

La observaţia ziarului BURSA că băncile preferă în ultimii ani să crediteze statul prin achiziţionarea de titluri de stat, în loc ca banii să ajungă direct în economia reală, la antreprenori, Daniel Zamfir a declarat: „Cred că aici este o abordare care trebuie să existe la nivelul Băncii Naţionale. Cred că trebuie făcută o discuţie foarte clară de ce totuşi România este în situaţia în care să aibă cel mai mic grad de intermediere financiară. Adică până la urmă băncile nu finanţează economia. De ce nu o finanţează? Este o discuţie care trebuie făcută. Da, am înţeles şi cu gradul de risc, dar vedeţi că am fost şi în situaţii în care nu exista acest risc pe care îl avem la graniţă cu războiul şi aşa mai departe şi tot aveam cele mai mari dobânzi din Europa”.

Ministrul Economiei a continuat cu o comparaţie între dobânzile suportate de cetăţeni şi antreprenori şi profiturile sectorului bancar: „De când am intrat în politică, am constatat un lucru: că dobânzile pe care le plătesc românii sunt triple faţă de media europeană. În acelaşi timp, profiturile băncilor sunt triple faţă de media europeană. Şi un copil de clasa întâi sau a doua, când începe cu socoteala, îşi dă seama că acel profit provine din ceea ce înseamnă bani în plus pe care îi iau de la oameni”.

Domnia sa a precizat că nu este un adversar al sistemului bancar din ţara noastră, chiar dacă a fost perceput aşa în urma iniţiativelor legislative pe care le-a avut şi din care o parte s-au transformat în legi.

„Am iniţiat, cum bine ştiţi, legea dării în plată, pentru că acolo era o mare nedreptate care se făcea oamenilor. Am iniţiat plafonarea dobânzilor la IFN-uri, pentru că şi acolo se făcea o mare nedreptate oamenilor şi se percepeau dobânzi de 500%, 700%, chiar 6000%. Am iniţiat acum legea prin care vreau ca cei care au fost înşelaţi de bănci prin manipularea ROBOR-ului, aşa cum a stabilit Consiliul Concurenţei, să fie compensaţi, să li se dea banii înapoi. Ca atare, adversar al celor care înşeală oamenii am fost şi voi fi întotdeauna. Voi fi suporterul celor care acţionează corect în piaţă”, a adăugat Daniel Zamfir.

• Daniel Zamfir a preluat un minister ce are o execuţie bugetară de doar 23% la 10 luni

În cadrul conferinţei de presă, Daniel Zamfir a susţinut că predecesorul său la Ministerul Economiei, Irineu Darău (USR), a utilizat numai o parte redusă a banilor disponibili, în timp ce antreprenorii aveau nevoie de finanţare.

„Primul lucru pe care vreau să vi-l semnalez este execuţia bugetară la Ministerul Economiei. Aici execuţia bugetară este una absolut ruşinoasă, pentru că de la Ministerul Economiei, unde aveam alocat un buget de 3,6 miliarde lei, execuţia bugetară în final ajunge undeva la 23%. Este extrem de puţin, având în vedere că iată sunt programe extrem de importante care ar fi trebuit să finanţeze micii antreprenori, să-i finanţeze pe cei care urmau să dezvolte diverse programe în cadrul acestui minister”, a declarat Daniel Zamfir, care a adăugat că, până la preluarea mandatului de ministru, din alocarea din PNRR pentru Ministerul Economiei, de 1,5 miliarde lei, doar 28% au fost efectiv cheltuiţi.

Critica cea mai acută la adresa fostului ministru a vizat contrastul dintre plăţile pentru antreprenori şi indemnizaţiile din conducerile companiilor. Ministrul a indicat pentru Start-Up Nation o execuţie bugetară de numai 2,12% din suma alocată şi a acuzat fosta conducere de dezinteres.

„Aşadar, sinecurile şi-au luat banii, iar firmele româneşti falimentau. Pentru că, cum spuneam, ministrul USR a muncit doar de 2,12% pentru firmele româneşti. Rezultatul: 37.000 de firme au dat faliment în timp ce sinecuriştii îşi luau banii.”

Întrebat despre dificultăţile beneficiarilor în obţinerea creditelor de la băncile partenere, Zamfir a spus că a cerut urgentarea plăţilor şi semnalarea tuturor blocajelor. A menţionat şi probleme ale platformei informatice, pentru care ar fi contactat STS, dar a insistat că explicaţia principală ar fi lipsa de interes pentru program.

Pentru sesiunile următoare pe Start-Up Nation, ministrul a promis proceduri mai accesibile: „Iau în calcul în primul rând să simplific din aceste mecanisme. Asta din ceea ce mi-a prezentat şi mie aparatul de specialitate: mi se par nişte proceduri un pic greoaie şi tinerii antreprenori accesează mai greu acest program. Vreau să-l simplific, iar probabil săptămâna viitoare sau cealaltă, în momentul în care avem deja creionată o nouă execuţie bugetară, vreau să vă asigur că voi aloca mult mai mulţi bani pe programele care să stimuleze producţia în România”.

Pentru programul de acţiuni destinat dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, Zamfir a indicat o alocare de 123 de milioane şi cheltuieli de numai 1,84% pe timpul mandatalui lui Irineu Darău. „Este o crimă economică asta, din punctul meu de vedere”, a afirmat ministrul Daniel Zamfir.

• Radiocom, IOR şi Romaero: controale şi acuzaţii privind înstrăinarea activelor statului

Daniel Zamfir a anunţat că a trimis Corpul de Control la Radiocom, invocând informaţii despre posibila înstrăinare a unor active strategice. „Am trimis ieri Corpul de Control pentru că am informaţii că se discuta în Consiliul de Administraţie înstrăinarea activelor strategice ale statului către firme private. Vreau să văd ce va constata acolo Corpul de Control şi vă asigur că tot ceea ce va scrie acolo voi face public, pentru că este datoria mea să vă informez”, a afirmat ministrul Economiei

În cazul societăţii IOR, domnia sa a arătat că a schimbat administratorul special şi a anulat un ordin de majorare a indemnizaţiilor de la 5.200 la 14.800 de lei. Potrivit declaraţiei sale, decizia de majorare fusese luată pe 19 octombrie, în ziua audierilor parlamentare pentru instalarea noului Guvern.

„În această dimineaţă am semnat anularea acestui ordin de majorare a indemnizaţiilor, cum spuneam, de la 5.200 la 14.800 de lei. Asta în timp ce, nu-i aşa, cu toţii auzeaţi cum se strânge cureaua la aparatul bugetar. Aşa ne spunea domnul Bolojan, aşa ne spunea domnul Darău şi toţi membrii cabinetului de tristă amintire”, a precizat Daniel Zamfir.

La Romaero, ministrul Daniel Zamfir a anunţat că va convoca Adunarea Generală a Creditorilor pentru schimbarea administratorului special şi a atribuit actualei administrări agravarea pierderilor:

„Acolo există un administrator special trimis de doamna vicepremier Oana Gheorghiu, un administrator special care a reuşit «performanţa», să ducă societatea de la 12 milioane lei pierderi la 38 milioane lei pierderi. Şi informaţia pe care o am este că şi acolo se dorea înstrăinarea unor active ale companiei statului, ceea ce din punctul meu de vedere este inacceptabil”, a susţinut Daniel Zamfir

• Fuziuni la companiile de stat

În privinţa restructurării portofoliului ministerului pe care îl conduce, Daniel Zamfir a anunţat trei fuziuni: Poşta Română cu Romfilatelia, Mamaia SA cu Telegondola Mamaia şi Plafar cu Salrom. Ministrul a susţinut că primele două operaţiuni vor permite eliminarea a câte cinci poziţii din consiliile de administraţie.

Pentru industria de apărare, obiectivul declarat de ministrul Economiei este concentrarea activităţilor companiei Romarm într-o structură capabilă să gestioneze contractele SAFE.

„Cât mai mulţi bani din contractul SAFE trebuie să ajungă în industria de apărare românească. Pentru asta doresc să eficientizez activitatea Romarm”, a afirmat Daniel Zamfir.

Întrebat dacă acceptă investitori străini majoritari în companiile de stat cu dificultăţi financiare, ministrul nu a dat un răspuns afirmativ sau negativ aplicabil întregului portofoliu. A insistat asupra particularităţilor sectorului militar: „Nu putem vorbi de privatizarea industriei de apărare cum putem vorbi de privatizarea altor companii din portofoliul ministerului”.

• Ministrul Economiei încurajează investiţiile făcute de multinaţionale, dar atacă externalizarea profitului

În privinţa capitalului străin, Daniel Zamfir a folosit aceeaşi delimitare ca în răspunsul privind băncile: susţine companiile pe care le consideră corecte şi se declară adversarul celor despre care afirmă că prejudiciază statul.

„Eu nu am avut niciodată nimic împotriva multinaţionalelor care îşi plătesc corect taxele la statul român. Şi da, am fost un adversar al celor care fentează statul român, al acelor companii care, prin acele inginerii financiare şi optimizări fiscale, fentează statul român şi nu plătesc impozitele cuvenite statului român. Aceia au fost şi vor fi în continuare adversarii mei şi voi face tot posibilul ca aceste practici să fie, dacă nu eliminate, cel puţin reduse”, a susţinut Daniel Zamfir.

Solicitat să explice mecanismele, ministrul a invocat externalizarea profitului şi principiul impozitării acolo unde acesta este realizat. Nu a identificat în acest schimb de întrebări şi răspunsuri companii concrete şi nici măsuri noi detaliate pentru combaterea practicilor reclamate.

• Stimulente de la stat pentru dezvoltarea economiei

Referindu-se la problemele cu care se confruntă industria auto, ministrul Economiei a invocat preţul energiei şi scăderea cererii ca presiuni asupra Dacia, şi a anunţat că va avea o discuţie cu managementul companiei, împreună cu ministrul Energiei. Mai mult, domnia sa a declarat că va susţinte stimularea vânzărilor de vehicule fabricate în România prin programul Rabla.

„Vreau să discut cu conducerea Dacia să ştiu exact care sunt problemele lor. Vă repet, este o companie care nu este în portofoliul Economiei. Eu sunt de o săptămână ministru şi m-a preocupat foarte tare să văd ce se întâmplă cu companiile din portofoliul meu. Dar, vă repet, nu putem ignora situaţia de la Dacia. După discuţia pe care o să o am cu CEO-ul de la Dacia, o să fiu în măsură să vă spun şi cu ce se poate implica, cu ce poate ajuta statul român ca producţia de la Dacia să continue”, a declarat Daniel Zamfir.

În ceea ce priveşte activitatea din turism, ministrul Economiei a cerut creşterea substanţială a valorii voucherelor de vacanţă şi a prezentat această cheltuială ca instrument de stimulare economică: „Pentru că voucherul de vacanţă trebuie privit ca o investiţie, are un factor multiplicator în economie imediat, şi pe verticală, şi pe orizontală. Da, este o prioritate pentru mine să reintroducem voucherele de vacanţă şi nu numai”.

Discuţia despre bani s-a întors, spre finalul conferinţei, la obligaţiile statului faţă de companii. Întrebat despre controversa politică privind dimensiunea dezechilibrelor bugetare, Daniel Zamfir a spus că trebuie stabilită valoarea lucrărilor executate şi nefacturate.

„La Ministerul Dezvoltării, pentru anumite lucrări companiile au plătit deja TVA la statul român, dar nu şi-au încasat banii. Deci au o mare problemă şi asta trebuie rezolvată urgent: să-şi plătească statul datoriile către companii pentru că au executat lucrări. Şi mai sunt o serie de lucrări care tocmai ca să nu se ajungă în situaţia în care neplătind să se ajungă în situaţie de faliment, nu sunt facturate. Asta este lucrul pe care eu vi-l pot spune din discuţiile la care am participat. Trebuie să ştim exact care este nivelul lucrărilor executate şi nefacturate ca să putem să avem o imagine mai clară a deficitului. Altfel, dacă ţinem sub preş această cifră, cred că nu putem să mergem mai departe”, a spus ministrul Economiei.

Întrebat dacă va construi pentru 2027 un buget predictibil pe întregul an, ministrul Economiei a răspuns: „Eu sunt pentru prima dată în acest angajament public ca ministru. Nu am mai construit bugete pentru că nu am avut această funcţie. Vă asigur că bugetul pe care îl voi face la Ministerul Economiei va fi unul realist şi va fi un buget preponderent orientat pentru dezvoltare economică”.

Dincolo de acuzaţii, controale şi fuziuni anunţate, obiectivul ministrului Daniel Zamfir rămâne scoaterea economiei din blocajul în care statul întârzie plăţile, antreprenorii caută finanţare, iar fondurile pentru investiţii rămân necheltuite. Credibilitatea promisiunilor se va măsura în bani ajunşi la beneficiari, capacităţi de producţie puse în funcţiune şi companii care îşi pot susţine activitatea fără să aştepte următoarea intervenţie de la bugetul de stat.