DPA: Partidele naţionaliste domină alegerile din Bosnia şi Herţegovina

Partidele naţionaliste rămân forţa dominantă în Bosnia şi Herţegovina după alegerile generale, care par să aducă puţine schimbări pe scena politică, potrivit rezultatelor publicate duminică de Comisia Electorală Centrală (CIK), după numărarea voturilor din peste 90% dintre secţiile de votare, scrie dpa.

Prezenţa la urne a atins un minim istoric, coborând la 41,5%, faţă de 51,5% la alegerile din 2022, relatează dpa.

Bosniacul Denis Becirovic şi sârboaica Zeljka Cvijanovic au fost realeşi în preşedinţia tripartită a ţării, în timp ce singura schimbare este alegerea membrei croate Darijana Filipovic, informează dpa.

Social-democratul Becirovic a câştigat cursa pentru locul rezervat bosniacilor cu 38,1% din voturi, în faţa lui Bakir Izetbegovic, liderul partidului naţionalist musulman SDA, care a obţinut 34%, potrivit dpa.

Cvijanovic, reprezentanta partidului naţionalist de guvernământ SNSD din regiunea administrată de sârbi, a câştigat detaşat, cu 55,6% din voturi, în faţa contracandidatului său Marinko Bozovic, de la partidul naţionalist moderat SDS, care a obţinut 26,8%, scrie dpa.

Odată cu alegerea lui Filipovic, o reprezentantă a partidului croat HDZ BiH, o naţionalistă croată intră în cel mai înalt organism de stat al ţării. Predecesorul său, Zeljko Komsic, un social-democrat non-naţionalist, nu a mai candidat. Filipovic a câştigat clar locul rezervat croaţilor, cu 48,2% din voturi, în faţa social-democratului Slaven Kovacevic, care a obţinut 28,8%, relatează dpa.

Micuţa ţară din Balcani este în mare parte divizată între partidele naţionaliste ale bosniacilor, majoritar musulmani şi reprezentând aproximativ jumătate din populaţie, ale sârbilor ortodocşi, care reprezintă aproximativ o treime, şi ale croaţilor catolici, care reprezintă circa 15% din populaţie. Între 1992 şi 1995, un război civil declanşat de Serbia s-a soldat cu aproximativ 100.000 de morţi şi peste două milioane de persoane strămutate, notează dpa.

De la sfârşitul războiului, Bosnia şi Herţegovina este formată din două entităţi în mare parte autonome: Federaţia Bosniei şi Herţegovinei (FBiH), populată în principal de croaţi şi bosniaci, şi Republica Srpska (RS), locuită predominant de etnici sârbi. Bosnia şi Herţegovina este candidată la aderarea la Uniunea Europeană de la sfârşitul anului 2022, potrivit dpa.

O particularitate a legii electorale din Bosnia şi Herţegovina este că membrul sârb al preşedinţiei este ales în partea administrată de sârbi a ţării, în timp ce membrii bosniac şi croat sunt aleşi de toţi alegătorii din FBiH. Acest lucru înseamnă că alegătorii bosniaci pot vota şi pentru candidatul croat, inclusiv pentru un croat non-naţionalist, situaţie care s-a produs în repetate rânduri în trecut, informează dpa.

Pe lângă preşedinţia tripartită, alegătorii din Bosnia şi Herţegovina au ales duminică şi parlamentul federal, parlamentele celor două entităţi în mare parte autonome, RS şi FBiH, preşedintele Republicii Srpska şi cele 10 parlamente cantonale din FBiH. Din cauza ordinii constituţionale complexe şi a negocierilor de coaliţie care se prelungesc de obicei luni de zile, rezultatele scrutinului oferă puţine indicii despre viitorul guvernului statului în ansamblu, relatează dpa.

În partea ţării administrată de sârbi, partidul SNSD al liderului autoritar din RS, Milorad Dodik, şi-a consolidat puterea. Candidatul său, Savo Minic, a câştigat clar alegerile prezidenţiale, iar SNSD rămâne forţa dominantă în parlamentul RS, cu 39% din voturi, în creştere faţă de 34,6% în 2022, scrie dpa.

Dodik, care a fost preşedinte al RS ani la rând, a fost demis din funcţie anul trecut de o instanţă din Sarajevo din cauza activităţilor separatiste. În calitate de lider al SNSD, el continuă să acţioneze în direcţia secesiunii acestei entităţi de statul bosniac, potrivit dpa.