Fuziune majoră pe segmentul pământurilor rare

Special Project Delivery (SPD), o companie din California specializată în dezvoltarea de lanţuri de aprovizionare, a încheiat un acord definitiv de combinare a activităţilor sale cu Winner Water Services, o companie din SUA din domeniul pământurilor rare, informează miningweekly.com.

SPD intenţionează să includă Winner Water în platforma National Security Matters (NSM), pe care SPD o dezvoltă împreună cu Mobix Labs, producător de componente electronice avansate listat la Nasdaq.

Winner Water, cu sediul în Sharon, Pennsylvania, recuperează elemente din categoria pământurilor rare, scandiu şi alumină din depozitele de cenuşă rezultată din arderea cărbunelui - o resursă internă provenită din materiale deja exploatate.

Pe parcursul a zece ani, Winner Water şi partenerii săi de cercetare au primit finanţare din partea Departamentului pentru Energie şi a Departamentului Apărării, prin intermediul a şase granturi consecutive în valoare totală de 53 de milioane de dolari, conform sursei citate.

În luna august, Winner Water a început lucrările la uzina sa demonstrativă de extracţie a pământurilor rare, situată în cadrul Centrului Naţional de Captare a Carbonului din Wilsonville, Alabama.

SPD este parte a unui acord definitiv cu Mobix Labs privind fuziunea celor două companii, în cadrul iniţiativei NSM a Mobix Labs. Conform aşteptărilor, acordul referitor la Winner Water va fi finalizat concomitent cu fuziunea dintre SPD şi Mobix Labs, sub rezerva obţinerii aprobărilor necesare şi a îndeplinirii altor condiţii uzuale.

Cenuşa de cărbune este disponibilă din abundenţă în SUA, iar gestionarea acesteia suscită un interes considerabil.

Pentru Winner Water - o companie cu experienţă în transformarea apei considerate anterior contaminate într-un produs utilizabil - ideea de a extrage produse valoroase din cenuşă a fost extrem de atractivă. Companiei Winner Water i s-a oferit oportunitatea să demonstreze un proces de extracţie a pământurilor rare din cenuşa de cărbune; acest demers a dus la optimizarea procesului, la construirea unei instalaţii-pilot şi la demonstrarea tehnologiei proprii de extracţie lichid-lichid, utilizată pentru separare şi rafinare ulterioară.

• Cine controlează mineralele critice care alimentează inteligenţa artificială?

Infrastructura de inteligenţă artificială depinde de mult mai mult decât de cipuri şi energie electrică. Aceasta se bazează, de asemenea, pe o serie de materiale critice - inclusiv galiu, metale din grupa pământurilor rare şi tantal - care sunt esenţiale pentru semiconductori, magneţi şi sisteme de gestionare a energiei.

Visualcapitalist.com prezintă ţările care controlează aceste minerale critice utilizând datele Băncii Mondiale. Producţia de profil este concentrată într-un număr relativ mic de ţări, iar cifrele prezentate sunt estimări pentru anul 2025.

Potrivit sursei menţionate, China deţine o pondere de 99% în totalul producţiei de galiu. Totuşi, acest lucru nu înseamnă că statul asiatic controlează 99% din rezervele mondiale de galiu, precizează sursa citată. Galiul este, în general, recuperat ca produs secundar în procesul de prelucrare a bauxitei pentru obţinerea aluminiului, iar industria uriaşă a aluminiului din China a facilitat dezvoltarea extracţiei de galiu la scară largă. De asemenea, situaţia anterioară de supraofertă şi preţurile scăzute au contribuit la retragerea de pe piaţă a producătorilor din alte regiuni. Galiul este important deoarece compuşi precum nitrura de galiu (GaN) pot funcţiona eficient la tensiuni şi temperaturi ridicate. Aceste proprietăţi fac galiul util în semiconductori de înaltă performanţă şi în electronica de putere - aspecte tot mai importante, având în vedere că centrele de date pentru inteligenţa artificială necesită o putere de calcul şi un consum de energie electrică tot mai mari.

Pe partea de pământuri rare, China produce 69,2% din total, fiind urmată de Statele Unite, cu 13,1%, şi de Australia, cu 7,4%. În pofida denumirii, ”pământurile rare” reprezintă, de fapt, un grup de 17 elemente. Diferite elemente din acest grup îndeplinesc roluri variate în componentele hardware ale sistemelor informatice. De exemplu, neodimul şi praseodimul sunt utilizate în magneţi permanenţi puternici, întâlniţi în unităţile de stocare de tip hard disk şi în alte echipamente, în timp ce alte pământuri rare îşi găsesc aplicaţii în domeniul semiconductorilor, al ecranelor, al opticii şi al stocării datelor.

Pe segmentul tantalului, Republica Democratică Congo asigură 52% din producţia minieră estimată, în timp ce Rwanda şi Nigeria contribuie cu 16%, respectiv 15,6%. Împreună, aceste trei ţări reprezintă 83,6% din total.

Legătura dintre tantal şi inteligenţa artificială vizează în mare măsură condensatoarele. Condensatoarele cu tantal şi polimeri pot oferi o capacitate ridicată într-o formă compactă, alături de o performanţă electrică stabilă, ceea ce le face utile în sisteme de alimentare solicitante. Rapoartele din industrie pentru anul 2026 indică serverele destinate inteligenţei artificiale drept o sursă în creştere a cererii de condensatoare cu tantal.

• Riscuri în lanţul de aprovizionare

Concentrarea producţiei de profil nu se traduce automat într-un avantaj în domeniul inteligenţei artificiale. Cipurile avansate, capacitatea de producţie, infrastructura energetică şi capitalul sunt toate elemente esenţiale, notează sursa citată. Totuşi, atunci când una sau câteva ţări domină producţia unui material critic, restricţiile la export sau alte perturbări ale aprovizionării pot avea repercusiuni asupra lanţurilor globale de aprovizionare din sectorul tehnologic.

Acest risc este deja vizibil. În ultimii ani, China a introdus controale la export pentru produsele care conţin galiu, precum şi pentru anumite categorii de metale din grupa pământurilor rare (cele din segmentele mediu şi greu). Aceste măsuri au determinat guvernele şi companiile din alte regiuni să caute furnizori alternativi şi să dezvolte noi capacităţi de producţie. În Africa Centrală, concentrarea producţiei de tantal ridică o serie de provocări diferite, inclusiv riscul unor întreruperi în aprovizionare şi preocupări legate de aprovizionarea responsabilă.

Pe măsură ce infrastructura pentru inteligenţa artificială se extinde, asigurarea accesului la mineralele necesare pentru fabricarea cipurilor, serverelor şi sistemelor energetice ar putea deveni la fel de importantă precum asigurarea cipurilor în sine.

• Comerţul UE cu pământuri rare a crescut în 2025

Comerţul Uniunii Europene (UE) cu elemente de pământuri rare a crescut anul trecut, după declinul major înregistrat în 2024, arată Eurostat, citate de Agerpres.

Importurile au crescut cu 17,1%, ajungând la 15.100 tone, în timp ce exporturile au urcat cu 21,1%, până la 6.700 tone.

În acelaşi timp, valoarea elementelor de pământuri rare importate a crescut cu 23,2%, la 124,9 milioane euro, iar cea a exporturilor a urcat cu 29,9%, la 124,7 milioane euro.

În 2025, cea mai mare parte a elementelor de pământuri rare a fost importată din China (46,8% din greutatea totală, sau 7.100 tone). Pe locul al doilea este Rusia, cu 25,9% din importuri (3.900 tone), iar pe al treilea Malaezia, cu 23,1% (3.500 tone). Urmează Japonia şi Statele Unite, cu 1,6%, respectiv 0,9%.