Guvernul reduce cu 13 miliarde lei plafonul contractelor noi pe fonduri europene

Guvernul reduce cu 13,03 miliarde lei creditele de angajament pentru proiectele cu fonduri europene 2021-2027 prin prima rectificare a bugetului pe 2026. Plăţile pentru aceleaşi proiecte scad cu 5,24 miliarde lei, potrivit anexei 2 a proiectului de ordonanţă de urgenţă, pe care Ministerul Finanţelor l-a publicat în dezbatere publică pe 29 octombrie 2026.

Creditele de angajament sunt limita până la care un minister poate asuma în cursul anului angajamente legale, cum sunt contractele şi acordurile de finanţare, cu plăţi eşalonate şi în anii următori. Creditele bugetare sunt plăţile din anul curent.

Reducerea creditelor de angajament limitează, deci, angajamentele noi, nu plăţile pentru contractele deja semnate. Documentele nu arată cât din plafon era deja folosit, deci nici câte contracte noi nu se mai pot semna.

• Ministerul Sănătăţii pierde 5 miliarde lei din plafonul contractelor

Cea mai mare reducere a plafonului de angajamente este la Ministerul Sănătăţii, care pierde 5 miliarde lei la proiectele cu fonduri europene şi 360 de milioane lei la programele cu finanţare rambursabilă. Plăţile ministerului pentru proiectele europene scad cu 700 de milioane lei.

La Ministerul Finanţelor, plafonul de angajamente pentru proiectele europene scade cu 3,54 miliarde lei, iar plăţile cu 313 milioane lei.

Guvernul taie şi din rezerva Ministerului Finanţelor pentru continuarea proiectelor atunci când banii europeni întârzie: plăţile din rezervă scad cu 4,99 miliarde lei, sumă inclusă în cele 5,24 miliarde lei cu care scad plăţile, iar angajamentele scad cu 3,98 miliarde lei, sumă inclusă în cele 13,03 miliarde lei.

Ministerul Afacerilor Interne pierde 350 de milioane lei, iar Ministerul Muncii 296 de milioane lei la plăţile pentru proiectele europene. Ministerul Agriculturii este singurul care primeşte mai mulţi bani pentru plăţi: 1,47 miliarde lei pentru proiectele cu fonduri europene.

Guvernul reduce cu un miliard lei şi cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj pentru proiectele cu fonduri europene, potrivit notei de fundamentare a rectificării bugetului asigurărilor sociale de stat.

Proiectele finanţate din componenta de împrumut a PNRR primesc în schimb 746 de milioane lei din bugetul de stat.

• Bugetul companiei de drumuri scade cu un miliard lei

Guvernul taie şi bani pentru alte investiţii. Bugetul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere scade cu 999,3 milioane lei, potrivit notei de fundamentare a rectificării bugetului de stat.

Din sumele reţinute la începutul anului, 10% din creditele aprobate, Ministerul Dezvoltării pierde 1,09 miliarde lei, în principal la transferurile către alte instituţii publice, iar Ministerul Transporturilor pierde 556 de milioane lei.

Ministerul Finanţelor scrie în nota de fundamentare că investiţiile au avut un ”rol determinant” în susţinerea economiei în primul semestru. Formarea brută de capital fix a crescut cu 12,2% în primul semestru, iar volumul lucrărilor de construcţii cu 15,4% în primele opt luni, în timp ce consumul privat şi industria au scăzut.

• Ministerul spune că banii nu ar fi fost cheltuiţi anul acesta

Ministerul Finanţelor scrie în comunicatul despre rectificare că taie sumele ”estimate că nu vor fi utilizate în acest an”, de la proiectele cu grad redus de execuţie. Potrivit ministerului, creditele pentru granturile PNRR şi pentru celelalte proiecte cu finanţare europeană nerambursabilă scad în funcţie de stadiul implementării, ”fără a afecta proiectele în derulare”.

Statul a primit de la Uniunea Europeană cu 4,58 miliarde lei mai puţin decât prevedea programul, iar ministerul pune scăderea pe seama ritmului de execuţie a proiectelor.

Prin aceeaşi ordonanţă, Guvernul permite ministerelor să mute creditele neutilizate între proiectele din perioadele de programare 2014-2020 şi 2021-2027, Fondul pentru Modernizare şi programele cu finanţare rambursabilă. Ministerul Finanţelor poate redistribui creditele între ministere, la cererea acestora.

Proiectele finanţate prin instrumentul european SAFE pentru apărare, de 6,37 miliarde lei în 2026, beneficiază de aceleaşi reguli.

• Deficitul creşte cu 3,5 miliarde lei

Prin aceeaşi rectificare, deficitul bugetului general consolidat creşte cu 3,5 miliarde lei, la 130,3 miliarde lei, cu cât cresc şi cheltuielile cu dobânzile. Ministerul Finanţelor a cerut opinia Consiliului Fiscal asupra proiectului, pe care îl va supune apoi aprobării Guvernului.

Citeşte Rectificarea bugetară - Statul se împrumută peste bugetul iniţial numai pentru dobânzi, în rest mută bani de la un buget la altul