Rectificarea bugetară - Statul se împrumută peste bugetul iniţial numai pentru dobânzi, în rest mută bani de la un buget la altul

Ministerul Finanţelor prezintă prima rectificare a bugetului pe 2026 ca pe o rectificare cu bani pentru sănătate, pensii, bugete locale şi investiţii, cu ţinta de deficit menţinută. Documentele proiectului arată altceva.

Deficitul bugetului general consolidat creşte cu 3,5 miliarde lei, la 130,3 miliarde lei, cu cât cresc şi cheltuielile cu dobânzile.

Fără dobânzi, cheltuielile scad cu aproape aceeaşi sumă cu care scad veniturile, 4,7 miliarde lei, potrivit notei de fundamentare. Singurii bani cu care statul se împrumută peste bugetul iniţial merg, deci, la dobânzi.

În rest, Guvernul mută bani de la un buget la altul.

Cheltuielile pentru sănătate se acoperă din excedentul fondului de sănătate.

Transferul către bugetul de pensii acoperă contribuţiile care nu s-au încasat.

Guvernul ia banii în principal din proiectele cu fonduri europene.

Guvernul nu prevede în rectificare nici restanţele salariale ale magistraţilor, de aproximativ 5 miliarde de lei, adică circa un miliard de euro, deşi o hotărâre definitivă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie îl obligă să le plătească.

• Datoria creşte ca să plătească dobânzi

În bugetul general consolidat, cheltuielile cu dobânzile cresc cu aproximativ 3,49 miliarde lei: cu 3.498,1 milioane lei la bugetul de stat şi cu 5,1 milioane lei la fondul de sănătate, în timp ce la bugetul de pensii scad cu 10 milioane lei. Fără dobânzi, cheltuielile bugetului general consolidat scad cu aproximativ 4,695 miliarde lei, iar veniturile cu 4,707 miliarde lei. Deficitul fără dobânzi se modifică, aşadar, cu numai 12 milioane lei.

La bugetul de stat, veniturile din dobânzi scad şi ele, cu 852,4 milioane lei, potrivit anexei 1. Pentru bugetul de stat, diferenţa dintre dobânzile plătite şi cele încasate creşte, astfel, cu aproximativ 4,35 miliarde lei.

Rectificarea are loc într-o economie care scade. Ministerul Finanţelor revizuieşte în nota de fundamentare creşterea reală a economiei pe 2026 de la 1% la o scădere de 0,4%. Ponderea deficitului în PIB rămâne aproape aceeaşi, 6,24% faţă de ţinta de 6,2%, numai fiindcă preţurile cresc: ministerul a revizuit creşterea nominală a PIB de la 7,1% la 8,1%.

Producţia scade, iar dobânzile pe care statul le are de plătit cresc. Statul plăteşte dobânzile în plus nu din venituri, ci din împrumuturi noi, pentru care va plăti la rândul lor dobânzi. Guvernul nu propune prin rectificare nicio măsură care să schimbe acest mecanism, ci plăteşte dobânzile cu bani împrumutaţi.

• Guvernul taie banii pentru investiţii, deşi în nota de fundamentare scrie că investiţiile au susţinut economia

Ministerul Finanţelor scrie în nota de fundamentare că investiţiile au avut un ”rol determinant” în susţinerea activităţii economice în primul semestru. Formarea brută de capital fix a crescut cu 12,2%, iar construcţiile cu 15,4%, în timp ce consumul privat a scăzut cu 2,4%, iar industria cu 2,7%.

Cu toate acestea, Guvernul reduce prin rectificare plăţile pentru proiectele cu fonduri europene cu 5,24 miliarde lei. Guvernul reduce şi creditele de angajament pentru aceleaşi proiecte, adică plafonul angajamentelor legale, cum sunt contractele şi acordurile de finanţare, pe care ministerele le pot asuma anul acesta, cu 13,03 miliarde lei, potrivit anexei 2. Reducerea creditelor de angajament limitează angajamentele noi, nu plăţile pentru contractele deja semnate. Documentele nu arată cât din plafon era deja folosit, deci nici câte contracte noi nu se mai pot semna.

Guvernul taie şi bani pentru investiţii care nu sunt finanţate din fonduri europene. Bugetul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere scade cu 999,3 milioane lei. Din sumele reţinute la începutul anului, 10% din creditele aprobate, Ministerul Dezvoltării pierde 1,09 miliarde lei, în principal la transferurile către alte instituţii publice, iar Ministerul Transporturilor pierde 556 de milioane lei.

Ministerul spune că taie sumele ”estimate că nu vor fi utilizate în acest an”, din proiecte cu grad redus de execuţie. Dacă proiectele nu pot cheltui banii, de ce nu pot? Statul a primit de la Uniunea Europeană cu 4,58 miliarde lei mai puţin decât prevedea programul, iar ministerul pune scăderea pe seama ritmului de execuţie a proiectelor.

În opinia asupra bugetului pe 2026, Consiliul Fiscal avertiza că neabsorbirea banilor din PNRR ar reduce creşterea economică şi ar putea mări neprevăzut deficitul. Guvernul nu spune ce lucrări se opresc sau se amână şi nici ce bani europeni riscă să piardă statul.

Ministerul anunţă totuşi în comunicat că bugetul de investiţii creşte cu 0,9 miliarde lei, la 170,1 miliarde lei. Cifra nu apare nici în nota de fundamentare, nici în anexe, iar componentele enumerate în comunicat însumează 2,37 miliarde lei. Cum se ajunge de la una la alta?

• Guvernul schimbă regulile fiscale prin ordonanţă

Ministerul Finanţelor afirmă în comunicat că rectificarea este construită ”în limita anvelopei de cheltuieli”. În nota de fundamentare, ministerul arată că Guvernul derogă prin proiect de la Legea responsabilităţii fiscal-bugetare şi de la legea plafoanelor fiscale pe 2026 şi stabileşte plafoane noi: cheltuieli totale, fără fondurile europene, de 769,4 miliarde lei, şi o datorie publică de 63% din PIB la sfârşitul anului. Guvernul respectă, deci, plafoanele pe care şi le stabileşte singur.

La adoptarea bugetului, Guvernul estima datoria la 61,8% din PIB, a publicat presa. Comunicatul nu menţionează nici derogarea, nici plafonul datoriei.

Ministerul justifică derogarea şi prin ”potenţialele prefinanţări ce vor putea fi atrase în condiţii favorabile ale pieţelor financiare”, adică prin împrumuturi făcute înainte de termen.

În septembrie, Consiliul Fiscal propusese o rectificare fără majorarea deficitului şi fără suplimentarea necesarului de finanţare, a publicat presa. Guvernul măreşte deficitul cu 3,5 miliarde lei şi îşi lasă loc pentru împrumuturi anticipate.

• Cheltuielile pentru sănătate se plătesc din banii fondului de sănătate

Ministerul Finanţelor afirmă în comunicat că sănătatea are ”cea mai mare suplimentare netă”. Ministerul Muncii primeşte însă 3,32 miliarde lei, mai mult decât Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate (3,22 miliarde lei) şi decât fondul împreună cu Ministerul Sănătăţii (3,29 miliarde lei).

Banii fondului de sănătate nu vin de la bugetul de stat. Veniturile fondului cresc cu 598,3 milioane lei, din care 577,6 milioane lei din taxele plătite de producătorii de medicamente, potrivit anexei 7. Restul, 2,62 miliarde lei, vine din excedentul fondului, care scade la 1,59 miliarde lei.

Statul acoperă, aşadar, o singură dată plata pentru medicamente şi servicii medicale. Dacă anul viitor nevoia rămâne la fel de mare, excedentul rămas, de 1,59 miliarde lei, nu o mai poate acoperi fără venituri noi ale fondului sau fără bani de la bugetul de stat. De unde vor veni aceşti bani?

• Numărul salariaţilor scade, iar Guvernul reduce bugetul indemnizaţiilor de şomaj

Ministerul Finanţelor arată în nota de fundamentare a rectificării bugetului asigurărilor sociale de stat că veniturile proprii ale sistemului public de pensii scad cu 3,48 miliarde lei, fiindcă fondul de salarii creşte mai încet decât ipoteza din buget. Guvernul acoperă lipsa cu 3,47 miliarde lei din bugetul de stat, iar cheltuielile cu pensiile cresc doar cu 41,75 milioane lei.

Contribuţiile de sănătate reţinute din salarii sunt şi ele sub program cu 1,16 miliarde lei, iar impozitul pe salarii cu 488 de milioane lei. Ministerul scrie cauza în nota bugetului de stat: numărul mediu de salariaţi a scăzut cu 1,2% în primele opt luni, iar câştigul salarial real cu 4,8%.

Prin aceeaşi rectificare, Guvernul reduce cu 330 de milioane lei suma prevăzută pentru indemnizaţiile de şomaj, iar excedentul fondului de şomaj creşte cu 785 de milioane lei. La sfârşitul lui septembrie, 61.566 de şomeri primeau indemnizaţie, conform Agerpres, care citează Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Numărul şomerilor indemnizaţi era mai mare decât în septembrie 2025, a publicat presa.

Pe ce ipoteză a construit Guvernul bugetul fondului de şomaj, dacă acum, cu mai mulţi şomeri indemnizaţi decât acum un an, reduce cu 330 de milioane lei suma prevăzută pentru indemnizaţii? Ministerul nu explică în notă.

• Guvernul nu prevede bani pentru restanţele magistraţilor, deşi instanţa l-a obligat

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a câştigat definitiv, pe 15 octombrie 2026, procesul cu Guvernul şi cu Ministerul Finanţelor privind restanţele salariale ale magistraţilor, potrivit Agerpres. Instanţa a menţinut decizia Curţii de Apel Bucureşti din 5 mai, prin care Guvernul a fost obligat să plătească restanţele, inclusiv prin rectificare bugetară. Miza este de aproximativ 5 miliarde de lei, adică circa un miliard de euro.

Guvernul nu prevede aceşti bani în rectificare. Bugetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie scade cu 0,2 milioane lei, iar bugetul Ministerului Justiţiei cu 30,4 milioane lei, potrivit anexei 2. Nota de fundamentare nu pomeneşte hotărârea.

Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a declarat pe 19 octombrie că obligaţiile din titlurile executorii ale magistraţilor ajung în total la aproape 12,7-13 miliarde lei şi că Guvernul va căuta o formulă de plată eşalonată, a publicat presa.

Cum va plăti Guvernul o sumă pe care o hotărâre definitivă îl obligă să o asigure, inclusiv prin rectificare, dacă prima rectificare nu o prevede?

• Ministerul Finanţelor îşi lasă loc pentru un deficit lunar dublu în ultimul trimestru

Deficitul pe primele nouă luni a fost de 78,3 miliarde lei, adică 3,81% din PIB, faţă de 5,31% în aceeaşi perioadă din 2025. Media lunară a fost de 8,7 miliarde lei. Cu ţinta de 130,3 miliarde lei, Ministerul Finanţelor îşi lasă pentru ultimele trei luni 52 de miliarde lei, în medie 17,3 miliarde lei pe lună.

Ministrul Finanţelor a anunţat o a doua rectificare la sfârşitul lui noiembrie, a publicat presa. Dacă Guvernul plăteşte în acest an restanţele magistraţilor, o parte din marjă ar putea acoperi această plată. Ministerul nu spune pentru ce păstrează marja. De ce o păstrează, în acelaşi proiect în care invocă împrumuturi anticipate pentru derogarea de la plafoane?

Ministerul a cerut opinia Consiliului Fiscal asupra proiectului. Consiliul Fiscal nu a publicat opinia până acum.

Citeşte Guvernul reduce cu 13 miliarde lei plafonul contractelor noi pe fonduri europene