"În acest moment, România nu-şi propune absolut nimic ca naţiune”

Reporter: Domnule preşedinte, care este situaţia antreprenoriatului românesc la 1 decembrie 2025?

Florin Jianu: Păi, cred că ar trebui să avem în vedere două aspecte. Aşa cum ştiţi, de fiecare dată noi ne bazăm în ieşirile publice pe analizele pe care le realizăm. Şi pe de o parte, aş menţiona Carta Albă IMM-urilor care spune că în acest an încrederea că evoluţia economiei va fi una pozitivă a coborât dramatic. Numai trei din zece antreprenori consideră că evoluţia în perioada următoare a economiei româneşti va fi una pozitivă, comparativ cu anul trecut în care aveam şase din zece antreprenori. Deci practic s-a înjumătăţit această percepţie. Acesta e o analiză de percepţie. În al doilea rând, dacă este să ne raportăm la analiza pe care am realizat-o săptămânile trecute cu privire la impactul măsurilor din pachetul 1 de fiscalitate, opt din zece antreprenori au declarat că sunt afectaţi în acest moment de schimbările de fiscalitate. Şi nu numai de ceea ce a însemnat creşterea TVA-ului sau a impozitului pe dividende, ci mai degrabă pentru supraaccizarea combustibilului, pentru costurile suplimentare din energie, toate acestea ducând spre o inflaţie de aproape 10% care afectează şi competitivitatea companiilor. Pentru că nu poţi să transferi această inflaţie sau costurile sporite din energie şi combustibil - care sunt de altfel principalele costuri pentru un antreprenor - în preţuri, pentru că piaţa nu suportă un astfel de de transfer. Deci cam aceasta e o radiografie în acest moment a IMM-urilor româneşti.

Reporter: Cum caracterizaţi relaţia dintre reprezentanţii statului român şi mediul de afaceri din cursul acestui an? A fost una normală, una tensionată sau am avut un "dialog al surzilor”? Ce trebuie făcut pentru a îmbunătăţi această relaţie?

Florin Jianu: Cred că a treia variantă pe care aţi menţionat-o, "un dialog al surzilor”, un dialog în care măsurile fiscale au vizat cele mai vulnerabile categorii, adică mediul de afaceri şi populaţia, nu cu câştiguri foarte ridicate. Şi au lipsit aproape cu desăvârşire reformele atât de clamate şi atât de necesare în mediul public, adică o reaşezare a instituţiilor deconcentrate, o reaşezare şi o eficientizare a diverselor instituţii pe care statul le deţine în portofoliu. Acest lucru a dus la o tensiune în societate, pentru că, dacă e să ne referim la antreprenori, ei spun pe bună dreptate că reformele încep şi se sfârşesc cu întreprinderile mici şi mijlocii şi cu mediul de de afaceri. Şi acest tip de abordare l-am văzut în ultimii ani atunci când s-a schimbat fiscalitatea, în niciun moment nu s-a abordat şi partea de eficientizare şi de reformă reală. Sigur, noi ne întrebăm de ce e nevoie de peste 1250 de instituţii deconcentrate în judeţe. De ce e nevoie de atâtea localităţi care nu mai au numărul de cetăţeni necesari pentru clasificare? De ce e nevoie de în continuare de 42 de judeţe? De ce avem regiunile de dezvoltare? Deci de ce e nevoie în general de o administraţie atât de de stufoasă şi de birocratică?

• 132.000 de noi companii înregistrare la ONRC

Reporter: În acest context, tinerii mai doresc să devină antreprenori? Ce sfat aveţi pentru ei?

Florin Jianu: Aici putem spune că e valabilă zicala că un ochi plânge şi altul râde. Ochiul care râde sau partea pozitivă e faptul că am văzut paradoxal mai multe firme care s-au înregistrat în acest an comparativ cu anul trecut. Dacă nu mă înşel, suntem undeva la 132.000 de noi firme înscrise în economie faţă de anul trecut, când aveam maximum 122.000 de noi companii înregistrate. Dar partea negativă sau ochiul care plânge e că avem şi mai multe firme care se închid comparativ cu anul trecut, iar numărul celor care se închid este mai mare decât numărul firmelor nou deschise. Asta înseamnă de fapt per total un spor negativ, un lucru care nu e bun în economie. Am văzut, de altfel, şi cred că am postat pe social-media la un moment dat, o evoluţie în ani a ceea ce înseamnă întreg continentul european din perspectiva antreprenorială, şi din ea constatăm o scădere continuă a spiritului antreprenorial. Şi atunci probabil de aici ar trebui să plecăm în politicile publice naţionale şi europene. Riscăm ca, odată cu stingerea spiritului antreprenorial, să rămânem fără noi companii, să rămânem fără competitivitate în Europa, fără inovaţie, fără oameni care care aduc valoare adăugată comunităţilor, economiilor, naţiunilor în general. Sfatul meu către tineri e să ia foarte în serios această opţiune în carieră, aceea de a fi independenţi, de a conta pe resursele lor, de a conta pe propriile puteri şi pe ceea ce au învăţat şi să aibă mai mult curaj în perioada aceasta. De asta avem nevoie şi de mai multă încredere să intre în antreprenoriat.

Reporter: Pentru dezvoltarea economiei naţionale avem nevoie de firme reziliente şi competitive. Ce trebuie să facă statul pentru a demara relansarea economică şi creşterea competitivităţii companiilor din ţara noastră la nivel regional, european şi global?

Florin Jianu: Statul ar trebui în primul rând să cartografieze care sunt domeniile de competitivitate ale României şi să le susţină, pentru că trebuie să susţii domeniile care şi-au dovedit rezilienţa şi dezvoltarea. Aş da un exemplu aici, industria automotive sau agricultura românească, două modele care pot fi de bună practică şi competitive şi la care, dacă te uiţi cu atenţie şi le susţii, cu siguranţă România poate să devină un campion regional. În acest sens, statul să se uite la domeniile care au potenţial şi care şi-au dovedit acest potenţial în ultima perioadă şi să investească în ele; unul dintre aceste domenii este, de exemplu, IT. Totodată, reprezentanţii statului să se uite la domenii care sunt în general privite drept cenuşăreasa economiei şi aici aş da exemplu producţia industrială, de care nu prea s-a ocupat Guvernul în ultima perioadă. Apoi să simplifice cât poate de mult din tot ceea ce înseamnă legislaţie şi documente necesare. Pentru că vedeţi, în acest moment, România nu-şi propune absolut nimic ca naţiune. Putem să ne propunem împreună să fim naţiunea cu zero birocraţie. Hai, nu cu zero, dar cu cea mai scăzută birocraţie la nivel european. Şi de ce nu, să te uiţi în indexul internaţional Doing Business sau alte tipuri de index şi să îţi propui nişte locuri fruntaşe în uşurinţa de a înregistra firme, de a face afaceri şi aşa mai departe. Şi după care m-aş concentra pe instrumente financiare adecvate, instrumente care nu costă neapărat bani. Cum sunt de exemplu garanţiile de stat care au fost acordate prin Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, pe programul IMM Invest, program care şi-a dovedit utilitatea şi care a susţinut zeci de mii de de firme şi care a trecut de la un buget situat între 11 şi 15 miliarde lei anual la zero lei în 2025. Zona asta de garanţie e o zonă care poate susţine economia, care nu costă, că nu intră pe deficitul bugetar, şi care poate să fie o soluţie.

Reporter: Ce mesaj transmiteţi antreprenorilor români cu prilejul Zilei Naţionale a României?

Florin Jianu: În primul rând le transmit că ei sunt adevăraţii patrioţi ai acestei ţări, patrioţi de cursă lungă sau maraton, care îşi arată patriotismul prin munca de fiecare zi. Personal şi în numele IMM România le mulţumesc. Îi mulţumesc fiecăruia în parte, fiecărui antreprenor care creează valoare adăugată în România, angajaţilor lor, comunităţii şi familiilor lor. Este extrem de important să nu renunţe. Sigur că, aşa cum spune într-un cântec patriotic naţional, în unire stă puterea. I-aş îndemna să devină membri ai IMM România pentru că împreună putem să influenţăm şi să schimbăm lucrurile, şi să aibă încredere în ceea ce fac. Au fost şi vremuri mai grele peste care am trecut cu bine.

Reporter: Vă mulţumesc!

Citeşte 1 Decembrie - ziua în care o naţiune îşi regăseşte destinul