1 Decembrie - ziua în care o naţiune îşi regăseşte destinul - 01.12.2025

1 Decembrie 1918 rămâne, pentru noi toţi, ziua în care s-au aliniat planetele istoriei. Dincolo de nemulţumirile cotidiene, de micile sau marile dezamăgiri ce ne însoţesc uneori paşii, această zi reuşeşte, an de an, să ne aducă împreună într-un sentiment comun de apartenenţă şi speranţă. Există, măcar pentru o clipă, un fior, un impuls profund care ne aminteşte că suntem capabili de unitate, de construcţie, de a privi în aceeaşi direcţie. Ziua Naţională nu este doar o comemorare a trecutului, ci şi o invitaţie la reconciliere şi la reflecţie. Ne oferă un prilej rar: acela de a ne reaminti că poporul român a dovedit, în momente cruciale, o forţă extraordinară. Uneori reuşim să o punem în valoare, alteori nu. În fiecare an, 1 Decembrie ne oferă şansa de a regăsi drumul drept, prin recurs la istorie, un drum pe care înaintaşii noştri l-au deschis cu sacrificiu şi viziune.

Citeşte MESAJUL EXCELENŢEI SALE, DOAMNA ANNA HÄLLERMAN, AMBASADORUL SUEDIEI ÎN ROMÂNIA: ”Relaţiile noastre bilaterale sunt o dovadă a încrederii reciproce”

Citeşte MESAJUL EXCELENŢEI SALE, DOAMNA HILDE SVARTDAL LUNDE, AMBASADORUL NORVEGIEI ÎN ROMÂNIA, BULGARIA ŞI REPUBLICA MOLDOVA: ”Norvegia şi România au cultivat un parteneriat solid, construit pe valori comune şi respect reciproc”

Citeşte MESAJUL EXCELENŢEI SALE, DOMNUL GILES MATTHEW PORTMAN, AMBASADORUL MARII BRITANII ÎN ROMÂNIA: ”România este un aliat puternic şi de încredere în faţa provocărilor lumii de astăzi”

Citeşte Giulio Bertola, Confindustria România: ”1 Decembrie ar trebui să devină, pentru toţi investitorii străini, un moment de reflecţie şi bilanţ”

Data de 1 Decembrie a fost consfinţită prin lege în 1990 şi întărită de Constituţia din 1991. Dar românii au simţit mult mai demult că această zi le aparţine. La 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, 1228 de delegaţi, susţinuţi de 100.000 de oameni veniţi din toate colţurile ţării, au votat unirea Transilvaniei şi a întregului Banat cu România. Vasile Goldiş a prezentat Rezoluţia, iar Gheorghe Pop de Băseşti a anunţat solemn că unirea „este pentru toate veacurile decisă”. Acea Rezoluţie, în care se regăseau principii democratice înaintate, drepturi pentru toate popoarele conlocuitoare, vot universal, libertatea presei şi reforma agrară, arată limpede că visul unirii nu era doar un act simbolic. Era un proiect de civilizaţie, un angajament pentru justiţie, modernitate şi egalitate. Recunoaşterea internaţională avea să vină apoi prin tratatele de la Saint Germain (1919), Trianon (1920) şi Paris (1920).

Citeşte Siegfried Mureşan, europarlamentar PNL: "Fondurile europene şi reformele economice - reţeta pentru ca România să continue să se dezvolte”

Citeşte Dan Barna, europarlamentar USR: "România este Europa, iar angajamentul pe care îl avem în UE este cea mai solidă garanţie a stabilităţii, dezvoltării şi securităţii noastre”

Citeşte Vasile Dîncu, europarlamentar PSD/Alianţa S&D: "România îşi construieşte treptat credibilitatea în interiorul UE”

Citeşte Claudiu Târziu, europarlamentar independent: "Naţiunea română a renăscut mereu după marile cataclisme ale Istoriei”

Pentru poporul român, 1 Decembrie a fost momentul întregirii, clipa în care o naţiune întreagă s-a ridicat din suferinţă pentru a-şi afirma dreptul la libertate şi demnitate. În momentele grele ale istoriei, marii noştri oameni de cultură şi-au ridicat vocea pentru a apăra neamul. Nicolae Iorga, aflat în prima linie a dezideratului unirii, avertiza că întregirea nu este o simplă cucerire, ci o misiune de durată, care cere „o activitate complexă, permanentă, profundă, de durată”. El ştia că a păstra un stat unit este mai greu decât a-l crea, că un popor trebuie să-şi ducă moştenirea înainte cu responsabilitate şi înţelegere.

Astăzi, când adesea vedem cum interesul pentru simbolurile naţionale se estompează, preşedintele Academiei, Ioan Aurel Pop, ne aminteşte să ne concentrăm pe ceea ce ne ţine împreună. Trăim vremuri agitate, dominate de crize, neîncredere şi presiuni globale. Dar tocmai în astfel de clipe este esenţial să ne adunăm speranţele, să ne reaşezăm valorile şi să înţelegem că ţara nu este un concept abstract - este casa noastră mare, edificiul construit prin sacrificiu, în care fiecare generaţie are datoria de a repara, de a clădi, de a păstra. România de astăzi poate fi imperfectă, dar este a noastră. Este moştenirea pe care am primit-o şi responsabilitatea pe care o purtăm. Chiar şi „frântă dinspre Răsărit”, cum spune Ioan Aurel Pop, ţara rămâne cel mai mare stat din sud-estul Europei şi locul în care istoria a lăsat o amprentă adâncă. Există încă motive de bucurie, de recunoştinţă şi de mândrie, dacă ştim unde să privim.

Citeşte Cristian Popa, BNR: "1 Decembrie este o sărbătoare a încrederii”

Citeşte Anca Dragu, Guvernatorul BNM: "1 Decembrie - un moment de reflecţie matură asupra drumului parcurs şi a celui care ne aşteaptă"

Citeşte Gustul românesc la bordul AnimaWings

Citeşte Cristian Pandel, CEO Christian Tour: "Cei care călătoresc peste hotare să poarte cu mândrie tricolorul în suflet!”

De Ziua Naţională suntem „condamnaţi” la bucurie, la regăsirea dialogului în locul dezbinării, la a ne face ordine în casa sufletului. Suntem chemaţi să trimitem României un gând bun, oriunde ne-am afla, ştiind că nu ne putem schimba destinul decât prin propriile fapte. 1 Decembrie este ziua în care strămoşii ne-au dăruit o ţară „rotundă ca un măr”, ziua în care s-au considerat fericiţi că şi-au împlinit misiunea. De noi depinde să păstrăm ce au clădit şi să ducem mai departe idealul lor.

Să ne bucurăm, aşadar, că România există. Să ne bucurăm de ceea ce suntem. Să ne bucurăm de această zi care ne uneşte, ne luminează şi ne reaminteşte că, oricât de multe ar fi încercările, drumul nostru comun nu s-a sfârşit.

La mulţi ani, România!

La mulţi ani tuturor românilor!