Inteligenţa artificială schimbă relaţiile la locul de muncă

Inteligenţa artificială nu modifică doar modul în care sunt îndeplinite sarcinile de serviciu, ci începe să afecteze şi relaţiile dintre colegi. Texte superficiale generate automat, folosirea chatboturilor în locul discuţiilor directe şi sisteme care filtrează comunicarea contribuie la apariţia neîncrederii şi frustrării în companii, potrivit CNBC.

• AI schimbă modul în care colegii comunică

Extinderea rapidă a instrumentelor de inteligenţă artificială are loc într-un moment în care multe organizaţii nu au stabilit încă reguli clare privind utilizarea acestora. Aproximativ jumătate dintre angajaţi afirmă că folosesc AI cel puţin o dată pe săptămână, însă 84% spun că au învăţat singuri să utilizeze aceste instrumente, iar 55% afirmă că organizaţia lor nu are o politică oficială privind AI, potrivit unui sondaj CNBC şi SurveyMonkey realizat pe 1.686 de angajaţi. Un caz relatat de CNBC este cel al unei directoare de proiect din Chicago care a lucrat cu un expert în AI ce îşi lăsase agenţii inteligenţi să îi gestioneze e-mailurile. Sistemele au blocat însă mesaje importante, provocând întârzieri în proiect, iar ulterior echipa nu a mai reuşit să îl contacteze direct pe expert. Lipsa unor reguli produce neîncredere şi în relaţiile dintre colegi. Unii angajaţi afirmă că se simt nedreptăţiţi atunci când munca lor este presupusă automat ca fiind generată de ChatGPT sau Claude, chiar dacă a fost realizată fără ajutorul inteligenţei artificiale. Un experiment realizat de Atlassian pe 1.000 de angajaţi americani a arătat că persoanele care recunosc că folosesc AI la serviciu pot fi percepute drept mai leneşe şi mai puţin potrivite pentru proiecte importante.

• „Workslop”, conţinutul care transferă munca spre colegi

O sursă suplimentară de frustrare este fenomenul denumit „workslop”, prin care conţinutul generat de AI pare bine realizat la prima vedere, dar este superficial, incorect sau lipsit de substanţă şi trebuie refăcut de alţi angajaţi. Aproximativ 40% dintre angajaţii americani care lucrează la birou au declarat că au primit astfel de materiale, potrivit unei cercetări realizate de BetterUp şi Stanford Social Media Lab. Corectarea acestor materiale poate necesita ore suplimentare de muncă şi poate diminua productivitatea.

Kim Bode, fondatoarea unei companii de comunicare din Michigan, a declarat că a pierdut 10.000 de dolari după ce a angajat un colaborator extern şi a fost nevoită să rescrie întregul conţinut primit, pe care l-a considerat evident generat de AI. Problema depăşeşte însă calitatea materialelor. Angajaţii ajung să se întrebe dacă autorii lor nu observă problemele sau dacă responsabilitatea pentru corectarea acestora este transferată în mod deliberat către colegi.

• Teama pentru locul de muncă amplifică tensiunile

Aproximativ unul din cinci angajaţi afirmă că inteligenţa artificială îi face să se simtă mai puţin siguri în privinţa locului de muncă, în timp ce unul din trei este mai pesimist în legătură cu piaţa muncii din cauza tehnologiei. În acelaşi timp, companiile solicită angajaţilor să facă „mai mult cu mai puţin” şi prezintă AI drept un instrument pentru creşterea productivităţii. Rezultatele nu corespund însă întotdeauna aşteptărilor.

Un raport Gartner din luna mai a indicat că firmele care au concediat angajaţi pentru a redirecţiona bani către investiţii în AI nu au obţinut randamentele aşteptate. De asemenea, o analiză MIT din 2025 a constatat că 95% dintre organizaţiile analizate nu au obţinut rezultate financiare din investiţiile în AI generativă. Presiunea de a utiliza tehnologia poate conduce inclusiv la folosirea acesteia fără un beneficiu clar. Victor Riparbelli, directorul executiv al platformei AI Synthesia, a relatat că şi-a criticat propriii angajaţi pentru documente excesiv de elaborate, generate cu AI, care conţineau numeroase formulări, dar puţină substanţă.

• Chatbotul ajunge înaintea colegului

Inteligenţa artificială începe să înlocuiască inclusiv anumite interacţiuni directe dintre angajaţi. Aproximativ unul din patru angajaţi care utilizează AI spune că a îndrumat un coleg să întrebe mai întâi un chatbot înainte de a-i solicita lui ajutorul pentru o problemă.

Deşi scopul este adesea economisirea timpului, practica poate fi percepută drept lipsă de interes sau chiar ca o insultă. Angajaţii apelează la colegi tocmai pentru experienţa, judecata şi cunoştinţele acestora, nu doar pentru obţinerea unei informaţii. Cercetări realizate de BetterUp Labs, Stanford Social Media Lab şi Saïd Business School din cadrul Universităţii Oxford arată că, atunci când managerii folosesc AI în locul unor conversaţii personale despre dezvoltare profesională sau mentorat, intenţia angajaţilor de a părăsi compania creşte cu 29%, nivelul de burnout cu 26%, iar coordonarea echipelor scade cu 12%.

• Companiile îşi stabilesc încă regulile

Problemele apar şi în utilizarea instrumentelor automate în timpul şedinţelor. O firmă de arhitectură din Washington a descoperit că Microsoft Copilot adăuga automat un instrument de transcriere la întâlniri şi transmitea ulterior transcripturile tuturor participanţilor. Situaţia a devenit problematică atunci când discuţiile au inclus subiecte sensibile sau evaluări privind activitatea unor colegi. Compania a introdus ulterior regula potrivit căreia astfel de sisteme nu pot fi utilizate fără acordul tuturor participanţilor.

Percepţiile angajaţilor asupra efectului AI asupra culturii organizaţionale sunt împărţite. Aproximativ 25% dintre cei care lucrează în organizaţii care au adoptat inteligenţa artificială afirmă că aceasta s-a deteriorat, în timp ce 24% consideră că s-a îmbunătăţit, potrivit unui sondaj Gallup. Datele indică faptul că problema nu este reprezentată exclusiv de tehnologie. Specialiştii citaţi de CNBC consideră că inteligenţa artificială poate amplifica dificultăţi deja existente la locul de muncă, precum comunicarea deficitară, managementul neglijent, munca de slabă calitate şi judecata profesională insuficientă.