Lancet Countdown: Schimbările climatice ar trebui declarate urgenţă sanitară mondială

Schimbările climatice ar trebui recunoscute drept „urgenţă sanitară mondială”, pentru a determina guvernele să accelereze finanţarea adaptării sistemelor de sănătate şi a economiilor, avertizează raportul Lancet Countdown. Potrivit celei de-a zecea ediţii a studiului, publicată înaintea Conferinţei ONU privind schimbările climatice COP31, aproape trei milioane de decese asociate căldurii s-au înregistrat la nivel mondial între 2016 şi 2023, iar impactul încălzirii globale asupra sănătăţii se intensifică mai repede decât măsurile de răspuns. Raportul reuneşte contribuţiile a 146 de cercetători din 30 de ţări, care evaluează consecinţele schimbărilor climatice asupra sănătăţii populaţiei. Numai în 2023, căldura ar fi fost asociată cu un număr record de 710.000 de decese, mai multe decât cele provocate de malarie sau de HIV. Peste două treimi dintre aceste decese sunt atribuite schimbărilor climatice provocate de activităţile umane, potrivit estimărilor cercetătorilor. „La zece ani de la Acordul de la Paris, concluziile noastre sunt fără echivoc: efectele negative ale schimbărilor climatice asupra sănătăţii avansează mai repede decât răspunsul global la aceste efecte” şi „chiar se accelerează”, a declarat Marina Romanello, directoarea executivă a proiectului ştiinţific Lancet Countdown.

• Un mecanism internaţional de intervenţie pentru crizele sanitare provocate de climă

Cercetătorii solicită recunoaşterea schimbărilor climatice drept urgenţă sanitară mondială şi instituirea unui mecanism coordonat de intervenţie între state, după un model comparabil cu cel utilizat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în cazul pandemiilor.

Scopul ar fi depăşirea reacţiilor punctuale la evenimente extreme şi construirea unui răspuns coerent, pe termen lung, care să protejeze sănătatea populaţiei şi să consolideze capacitatea sistemelor sanitare de a face faţă efectelor încălzirii globale. Ollie Jay, profesor la Universitatea din Sydney, a explicat că estimarea deceselor atribuite schimbărilor climatice presupune compararea mortalităţii asociate căldurii cu un scenariu ipotetic în care încălzirea provocată de om nu s-ar fi produs. Deşi perioadele de căldură extremă existau şi înainte, schimbările climatice le amplifică intensitatea şi frecvenţa, contribuind la creşterea numărului de decese. Raportul mai arată că, anul trecut, seceta extremă a afectat peste jumătate din suprafaţa terestră a planetei timp de cel puţin o lună.

• Încălzirea globală costă economia peste 1.000 de miliarde de dolari anual

Efectele schimbărilor climatice se reflectă şi în pierderi economice importante. Potrivit cercetătorilor, reducerea productivităţii lucrătorilor provocată de încălzirea globală a costat economia mondială peste 1.000 de miliarde de dolari pe an în ultimii trei ani.

Impactul este distribuit inegal între regiuni. Asia de Sud-Est ar fi pierdut echivalentul a 3,9% din produsul intern brut, iar Africa, 3,2%. În Europa, pierderea estimată a fost de 0,2% din PIB, în timp ce pentru continentul american aceasta a ajuns la 1,5%. Aceste diferenţe evidenţiază vulnerabilitatea mai mare a unor regiuni în care efectele climatice se suprapun peste resurse economice şi capacităţi de adaptare limitate.

• Investiţiile în energie curată cresc, dar combustibilii fosili domină încă sistemul energetic

Raportul identifică şi progrese înregistrate începând din 2016. Potrivit datelor prezentate, 56 dintre cele 194 de state membre ale OMS şi-au adaptat sistemele de sănătate, iar mecanismele de alertă permit anticiparea unor evenimente meteorologice extreme.

Investiţiile în energii curate au ajuns la 2.100 de miliarde de dolari în 2025, de două ori mai mult decât cele destinate combustibililor fosili. Cu toate acestea, combustibilii fosili furnizează încă aproximativ 80% din energia mondială. Poluarea atmosferică asociată acestora provoacă, potrivit raportului, aproximativ 2,73 milioane de decese anual. În schimb, reducerea poluării în cel puţin 77 de ţări a contribuit la evitarea a aproximativ 323.000 de decese începând din 2016. „Un aer mai curat, sisteme de sănătate mai rezistente şi mecanisme de alertă (...) salvează vieţi în întreaga lume”, se arată în raport.

• Cercetarea climatică rămâne finanţată inegal

Finanţarea cercetării medicale legate de schimbările climatice a crescut de şapte ori, ajungând la 316 milioane de dolari în 2024. Totuşi, 84% din aceste fonduri au revenit cercetătorilor din ţările bogate, deşi statele cel mai puţin dezvoltate se numără printre cele mai afectate de ameninţările climatice asupra sănătăţii. Marina Romanello a apreciat că eforturile actuale sunt prea lente şi prea modeste pentru a răspunde nevoilor populaţiilor cele mai vulnerabile. Pentru prima dată, activitatea cercetătorilor a fost îngreunată şi de dispariţia unor surse de date, în special din Statele Unite. Romanello a menţionat inclusiv lipsa unor informaţii publice privind subvenţiile pentru combustibilii fosili. Directoarea Lancet Countdown a avertizat, de asemenea, că instabilitatea geopolitică din ultimii doi ani a împins în plan secund problema încălzirii globale şi efectele sale asupra sănătăţii, deşi lipsa acţiunii climatice riscă să agraveze tocmai această instabilitate. Raportul solicită, astfel, accelerarea măsurilor de adaptare, reducerea dependenţei de combustibilii fosili şi o distribuire mai echitabilă a resurselor destinate protejării sănătăţii în faţa schimbărilor climatice.