Numărul falimentelor din UE, la nivelul record al ultimilor şapte ani

Numărul de declaraţii de faliment în rândul afacerilor din UE a crescut substanţial în trimestrul al patrulea din 2022 (26,8% faţă de precedentele trei luni) şi a ajuns la cel mai ridicat nivel de când se colectează aceste date, anul 2015, arată datele publicate vineri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

Numărul de declaraţii de faliment a crescut în toate cele patru trimestre ale anului trecut.

În privinţa înregistrărilor de noi companii, datele Eurostat indică o scădere cu 0,2% în trimestrul al patrulea din 2022, comparativ cu precedentele trei luni. În mod general, în toate cele patru trimestre ale anului trecut, nivelul înregistrărilor de afaceri a fost mai ridicat decât înaintea pandemiei (perioada 2015- 2019).

În funcţie de domeniul de activitate, în toate sectoarele s-au înregistrat creşteri ale numărului de falimente în ultimul trimestru din 2022, faţă de precedentele trei luni, notează Agerpres. Activităţile cu cea mai semnificativă creştere a numărului de falimente au fost: transport şi depozitare (72,2%), servicii de cazare şi alimentaţie publică (39,4%), educaţie, sănătate şi activităţi sociale (29,5%).

Comparativ cu perioada de dinaintea pandemiei - trimestrul al patrulea din 2019 - numărul de declaraţii de faliment în UE a fost mai ridicat în majoritatea sectoarelor economiei, în ultimele trei luni din 2022.

Cea mai semnificativă creştere a numărului de falimente, comparativ cu trimestrul patru din 2019, a fost în sectorul serviciilor de cazare şi alimentaţie publică (97,7%), transport şi depozitare (85,7%).

Numărul de declaraţii de faliment în trimestrul al patrulea din 2022, comparativ cu perioada de dinaintea pandemiei (trimestrul patru din 2019), a fost mai redus în doar trei sectoare ale economiei: industrie (minus 17,6%), construcţii (minus 9,2%) informare şi comunicare (minus 4%).

Amintim că, potrivit raportului PwC Global Economic Watch 2023, dat publicităţii luna aceasta, companiile vor resimţi presiunea exercitată de tripleta rate ridicate ale dobânzilor, costurile energiei şi creştere economică lentă prin erodarea marjelor de profit şi un val tot mai mare de falimente. Sectoarele cu grad ridicat de îndatorare, sensibile la ratele dobânzilor şi la preţurile energiei vor fi mai predispuse la riscuri, inclusiv sectorul imobiliar şi cel al construcţiilor, precum şi sectoarele ciclice, cum ar fi bunurile de consum discreţionar.

Acelaşi raport preconizează că economia globală îşi va încetini creşterea la aproximativ 1,6% în acest an, mai puţin de jumătate din media estimată pe termen lung, de 3,5%, iar inflaţia va scădea, dar se va situa peste ţinta pentru 2023.

Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România, spune: "Crizele suprapuse din ultimii ani au creat un climat neobişnuit de incert în care prognozele au devenit extrem de volatile, cu riscurile şi consecinţele aferente pentru deciziile de afaceri şi de politică economică. Economia globală a încetinit vizibil şi multe state vor continua şi în 2023 să fie puternic afectate de o inflaţie mare şi, în consecinţă, de presiunile generate de costul vieţii. Totuşi sunt motive de optimism moderat datorate mai ales faptului că statele europene s-au adaptat mai bine decât s-a crezut iniţial la criza energetică şi la condiţiile financiare mai stricte impuse de băncile centrale pentru a calma inflaţia. Teama de recesiune în zona euro, anticipată anul trecut, a fost din fericire infirmată de datele Eurostat anunţate la finalul lunii ianuarie. Există, prin urmare, toate şansele ca evoluţia să fie mai bună decât se previziona şi economia să continue să crească, mult mai lent, dar totuşi să crească".

Potrivit raportului, economia se va adapta la rate mai mari ale dobânzilor, iar consumatorii, companiile şi guvernele din majoritatea statelor G20 se vor adapta la condiţii financiare mai stricte.