OMM: Concentraţiile gazelor cu efect de seră au atins niveluri record

Concentraţiile atmosferice ale principalelor gaze cu efect de seră au atins niveluri record în 2025 şi continuă să crească în acest an, amplificând încălzirea globală şi riscurile asociate fenomenelor meteorologice extreme, avertizează Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) într-un raport. Datele arată creşteri record pentru dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4) şi protoxidul de azot (N2O), principalele gaze cu efect de seră persistente asociate activităţilor umane. Potrivit OMM, acumularea acestora în atmosferă contribuie la reţinerea unei cantităţi tot mai mari de căldură, cu efecte asupra climei, economiilor şi societăţilor. „Un nou an, un nou record. Gazele cu efect de seră reţin o cantitate de căldură fără precedent în atmosferă, ceea ce alimentează intensificarea fenomenelor meteorologice extreme şi riscurile ce decurg din acestea pentru economiile şi societăţile noastre”, a declarat Ko Barrett, adjuncta secretarului general al OMM.

Oficialul a avertizat că ultimii 11 ani au fost cei mai călduroşi înregistraţi vreodată, iar tendinţa este de a continua. În cazul dioxidului de carbon, efectele persistă timp de decenii sau chiar secole, din cauza duratei sale îndelungate de viaţă în atmosferă.

Concentraţia medie globală de dioxid de carbon a ajuns în 2025 la 426,8 părţi per milion (ppm), echivalentul a 153% din nivelul preindustrial din 1750. Potrivit OMM, creşterea a continuat şi în 2026. Aproximativ jumătate din dioxidul de carbon emis anual rămâne în atmosferă, în timp ce restul este absorbit de ecosistemele terestre şi de oceane.

Responsabil pentru aproximativ 66% din încălzirea provocată de gazele cu efect de seră persistente, CO2 înregistrează o rată de creştere de trei ori mai mare decât în anii 1960.

Între 2024 şi 2025, concentraţia sa medie globală a crescut cu 2,8 ppm, peste media ultimului deceniu, dar sub avansul excepţional înregistrat între 2023 şi 2024.

OMM explică ritmul mai moderat din 2025 prin reducerea emisiilor de carbon asociate incendiilor şi prin efectele puternicului episod El Niño din 2023-2024. Totuşi, creşterea de 2,8 ppm reprezintă în continuare un aport considerabil de carbon provenit din arderea combustibililor fosili. „Fiecare ppm suplimentar are importanţa sa, întrucât reţine mai multă căldură. Pe scurt, suntem pe cale să supraîncărcăm oceanul şi atmosfera”, a declarat Ko Barrett.

• El Niño poate reduce absorbţia carbonului

Evoluţia fenomenului El Niño reprezintă un factor suplimentar de incertitudine pentru concentraţiile de CO2. Secetele şi incendiile de vegetaţie asociate unor asemenea episoade pot diminua capacitatea ecosistemelor terestre de a absorbi carbonul. Oksana Tarasova, coordonator ştiinţific principal în cadrul OMM, a avertizat că actualul episod El Niño va avea, cu siguranţă, un impact asupra concentraţiilor de dioxid de carbon din atmosferă. Raportul subliniază astfel că nivelul gazelor cu efect de seră nu depinde doar de emisiile generate direct de activităţile umane, ci şi de capacitatea oceanelor şi a ecosistemelor terestre de a absorbi o parte din carbonul eliberat. Concentraţia medie globală de metan a ajuns în 2025 la 1.948 de părţi per miliard (ppb), reprezentând 267% din nivelul din 1750. Gazul contribuie cu aproximativ 16% la încălzirea climei şi are o durată de viaţă atmosferică mai scurtă decât dioxidul de carbon. Potrivit OMM, aproximativ 35% din metanul emis provine din surse naturale, precum zonele umede, sensibile la schimbările climatice. Restul de 65% este asociat activităţilor umane, între care creşterea animalelor, cultivarea orezului, exploatarea combustibililor fosili, depozitele de deşeuri şi arderea biomasei.

Buletinul OMM semnalează şi creşterea concentraţiilor altor gaze cu efect de seră, mai puţin abundente, dar cu un potenţial ridicat de încălzire. Printre acestea se numără hidrogenul molecular (H2) şi hexafluorura de sulf (SF6), asociată inclusiv producţiei şi distribuţiei de electricitate. Raportul anual al OMM a fost publicat în contextul pregătirilor pentru COP31, conferinţa ONU privind schimbările climatice, programată să se desfăşoare în perioada 9 - 20 noiembrie, la Antalya, în Turcia. Documentul evidenţiază diferenţa dintre emisiile generate într-un anumit an şi concentraţiile acumulate în atmosferă: chiar dacă emisiile ar scădea, gazele persistente deja acumulate ar continua să influenţeze clima pentru perioade îndelungate.