Orientul Mijlociu, aşteptat să conducă expansiunea economică globală în 2027

Orientul Mijlociu este aşteptat să conducă creşterea economică globală în 2027, pe măsură ce o redresare anticipată după războiul din Iran va susţine revenirea producţiei şi a exporturilor de energie. Totuşi, această prognoză depinde de revenirea transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz la nivelurile de dinaintea războiului, conform visualcapitalist.com.

Sursa citată prezintă un clasament al economiilor lumii cu cea mai rapidă, respectiv cea mai lentă creştere în 2027, pe baza proiecţiilor din raportul FMI ”World Economic Outlook”, lansat luna aceasta.

• Unde va fi cea mai rapidă creştere economică în 2027

Irak, Qatar şi Kuweit se află în fruntea clasamentului global, fiecare dintre aceste economii urmând să înregistreze o creştere de peste 17% anul viitor. Prognozele de creştere pentru ţările menţionate vin după contracţii severe în 2026, incluzând scăderi de -16% în Irak, -15,6% în Qatar şi -16,7% în Kuweit. FMI estimează că transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz se va relua treptat începând cu luna martie 2027, revenind, în linii mari, la condiţiile de dinaintea războiului până în octombrie.

În afara Orientului Mijlociu, Guyana ocupă locul al patrulea în clasament, cu o rată de +16,8%, menţinându-şi creşterea rapidă pe măsură ce producţia de petrol offshore se extinde. Vietnam (+7,5%) şi India (+7%) se numără, de asemenea, printre economiile cu cea mai rapidă creştere, fiind susţinute de exporturile din sectorul prelucrător şi de consumul intern.

• Ţările cu cea mai lentă creştere economică

Bolivia (-1,5%), Guineea Ecuatorială (-1%) şi Haiti (-0,5%) sunt singurele economii pentru care se preconizează o contracţie în 2027. Mai multe economii avansate importante se regăsesc, de asemenea, spre coada clasamentului. Conform aşteptărilor, economiile Italiei, Franţei şi Japoniei vor înregistra o creştere de sub 1%, în timp ce pentru Germania şi Regatul Unit se prognozează o expansiune de numai 1,1%, respectiv 1,2%.

La nivelul Europei, costurile ridicate ale energiei afectează consumul şi activitatea industrială, notează sursa citată. Totodată, se preconizează că intensificarea concurenţei din partea exportatorilor chinezi va frâna creşterea economică în UE până în 2028, pe măsură ce producătorii europeni se confruntă cu o presiune tot mai mare atât pe pieţele interne, cât şi pe cele externe.

Per ansamblu, creşterea economică în zona euro este estimată la doar 1,2% în 2027, comparativ cu 2,3% în Statele Unite. Pentru guvernele europene, aceste perspective modeste vin într-un context în care angajamentele tot mai mari în domeniul apărării şi al infrastructurii pun o presiune suplimentară asupra unor finanţe publice deja limitate.

• FMI: Europa trebuie să-şi accelereze creşterea şi să reducă împrumuturile

Economiile europene trebuie să înregistreze un ritm mai rapid de creştere sau să se împrumute mai puţin, pentru a menţine datoria pe o traiectorie sustenabilă, conform FMI, care avertizează că statele din regiune trebuie să ia măsuri.

Zona euro ar urma să înregistreze un avans de 1,1% anul acesta şi de 1,2% anul viitor, previzionează FMI, un nivel similar cu cel estimat în aprilie, informează Reuters, conform Agerpres.

”Aproximativ trei sferturi din ţările europene vor avea nevoie de o combinare a reformelor structurale, pentru a impulsiona creşterea şi a atenua presiunile asupra cheltuielilor, alături de măsuri de reducere a deficitului în medie de aproximativ 3,5% din PIB, pe termen mediu, pentru a menţine datoria sustenabilă”, a indicat FMI luna aceasta.

Consolidarea fiscală, conform planurilor fiscale structurale pe termen mediu ale UE, care trebuie convenite de fiecare stat membru cu Comisia Europeană, se cifrează în medie la aproximativ 2% din PIB, sub nivelul necesar în unele ţări, susţine FMI.

”Chiar şi aceste măsuri de consolidare s-ar putea dovedi a fi dificile, ţinând cont de previziunile FMI că măsurile de consolidare fiscală sunt subestimate în cele mai mult ţări”, apreciază instituţia financiară internaţională.

”Aproximativ un sfert din statele din Europa vor avea nevoie de măsuri de consolidare de peste 5% din PIB, pentru a menţine sustenabilă datoria publică, mai mult decât s-a dovedit fezabil în trecut, în general, astfel încât trebuie regândită activitatea guvernului şi sporit rolul sectorului privat pentru a umple golul”, consideră FMI.

Comisia Europeană estima, în luna mai, că ponderea datoriei în PIB a UE va creşte de la 82,8% în 2025 la 84,2% în 2026 şi la 85,3% în 2027. În zona euro, datoria ar urma să crească la 90,2% în 2026, de la 88,7% în 2025, şi apoi să atingă 91,2% în 2027.

”Ţinând cont de dificultăţile privind cheltuielile pe termen lung cu care se confruntă cele mai mult ţări europene, legate de îmbătrânirea populaţiei, cheltuielile mai mari din domeniul apărării şi continuarea tranziţiei energetice, datoria publică ar putea creşte substanţial în lipsa unor modificări al politicilor economice”, a afirmat pentru Reuters şeful Departamentului European al FMI, Mateusz Szczurek, avertzând: ”În unele state care înregistrează creşteri mai rapide din Europa Centrală, ritmul accelerării acestei datorii ar putea fi chiar mai ridicat”.

Cel mai mare obstacol în calea accelerării creşterii în Europa este productivitatea slabă, conform FMI, care le cere guvernelor să elimine barierele din piaţa internă a UE şi să investească în inovare şi în extinderea companiilor.