Reforma administrativă încinge lupta politică

Noul guvern condus de premierul Luca Niculescu are în program redeschiderea unuia dintre cele mai incomode dosare ale statului: comasarea localităţilor mici şi reducerea aparatului administrativ. În spatele promisiunii unor servicii publice mai bune şi al economiilor bugetare se află însă o confruntare care atinge direct funcţiile de primar, influenţa partidelor în teritoriu şi accesul cetăţenilor la administraţie. Potrivit declaraţiilor făcute de liderii politici în ultimele două zile este vorba despre 429 de unităţi administrativ-teritoriale cu cel mult 1.500 de locuitori, dar şi despre o problemă financiară mult mai întinsă. Datele Curţii de Conturi arată că, în 2023, 69% dintre comune nu îşi acopereau cheltuielile de personal din veniturile proprii analizate.

Între urgenţa reducerii cheltuielilor şi rezistenţa politică, reforma începe cu o întrebare la care autorităţile încă nu au dat un răspuns concret: ce primării vor fi comasate şi după ce criterii?

Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a cerut ca guvernul Niculescu să îşi angajeze separat răspunderea pentru două reforme majore. Prima ar trebui să redeseneze administraţia locală prin comasarea comunităţilor mici, cu menţinerea serviciilor pentru populaţie. A doua ar urma să reducă numărul agenţiilor guvernamentale şi să ducă la reorganizarea ori lichidarea companiilor de stat care acumulează pierderi sau a căror existenţă nu mai este justificată. Pentru PSD, coordonarea propunerilor privind reorganizarea teritorială îi revine europarlamentarului Dragoş Benea, iar cea privind aparatul guvernamental vicepremierului Marian Neacşu. Grindeanu a indicat martie 2027 drept termen-limită pentru cele două angajări ale răspunderii, legând reformele de construcţia bugetului pentru anul viitor.

Liderul PSD a mai susţinut că adoptarea măsurilor înaintea bugetului public pentru anul viitor va permite includerea efectelor lor în calculele financiare ale statului. Obiectivul invocat este dublu: servicii mai bune şi cheltuieli mai mici. Calendarul rămâne, deocamdată, unul politic: sfârşitul acestui an apare ca variantă preferată, iar primăvara lui 2027 ca limită anunţată. Deocamdată nu există un proiect legislativ definitiv care să stabilească numărul fuziunilor şi economiile rezultate.

• Comasarea voluntară, primul pas al reformei administraţiei publice

Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a pus în centrul discuţiei cele 429 de UAT-uri cu populaţie redusă. „Nu mai putem funcţiona cu localităţi cu 70 de locuitori”, a declarat acesta în cadrul unei dezbateri la Antena 3. Soluţia prezentată de domnia sa este începerea reformei prin comasări voluntare, pentru comunităţile cu cel mult 1.500 de locuitori. Planul presupune consultarea populaţiei şi stimulente pentru investiţii, astfel încât unificarea administrativă să poată fi acceptată la nivel local.

Dar în acest punct apare prima fisură între mesajul politic şi mecanismul concret. Marius Oprescu, preşedintele Consiliului Judeţean Olt, a precizat că formula voluntară prezentată de ministrul Dezvoltării şi reorganizarea prin lege propusă de PSD sunt iniţiative distincte. „Sunt două proiecte diferite”, a insistat el. În explicaţia sa, pragul de 1.500 de locuitori aparţine discuţiei despre unificarea voluntară, în timp ce pentru reorganizarea prin lege criteriile nu fuseseră încă definite. Prin urmare, cifra de 429 nu poate fi transformată într-un bilanţ anticipat al primăriilor care vor dispărea.

Diferenţa este esenţială pentru cetăţeni şi pentru administraţiile vizate. Un grup de 429 de UAT-uri analizate nu înseamnă automat 429 de primării eliminate. Unele comunităţi s-ar putea uni între ele, altele s-ar putea alătura unor centre administrative mai mari, iar numărul final al administraţiilor ar depinde de configuraţia fiecărei fuziuni. Nici comasarea administraţiei nu trebuie confundată cu dispariţia satelor: miza este organizarea autorităţii locale, a bugetului şi a serviciilor care deservesc comunităţile.

În PNL, necesitatea reformei este însoţită de neîncredere în capacitatea PSD de a o duce până la capăt. Liderul senatorilor liberali, Daniel Fenechiu, a cerut consultări cu administraţia şi cu societatea şi a avertizat că declaraţiile generale nu pot înlocui un proiect. Senatorul liberal a susţinut că numeroase administraţii nu îşi pot asigura nici funcţionarea primăriei atunci când îşi construiesc bugetele şi au nevoie de sprijin central. În acelaşi timp, a cerut ca reorganizarea să fie discutată cu cei afectaţi şi să pornească de la o soluţie acceptabilă politic şi social.

Virgil Guran, liderul PNL Dâmboviţa, a atacat direct mecanismul voluntar. „Cine o să renunţe la postul de primar?”, a întrebat acesta în intervenţia de la Radio France International. În opinia sa, interesele aleşilor locali pot bloca fuziunile înainte ca ele să ajungă la votul comunităţilor. Guran a acuzat PSD că a tergiversat anterior reorganizarea administrativă şi a indicat disponibilitatea liberalilor de a susţine o lege coerentă, după examinarea documentelor şi formularea propriilor propuneri.

• Bătălia pe prag: 1500 sau 5000 de locuitori?

USR cere, la rândul său, extinderea ambiţiei reformei. Liderul senatorilor formaţiunii, Sorin Şipoş, a calificat drept „doar o spoială” aducerea subiectului în discuţie fără dezbatere şi a propus examinarea unei reorganizări care să vizeze inclusiv UAT-urile sub 5.000 de locuitori. Poziţia mută disputa dincolo de cele mai mici comune: stabilirea unui prag superior ar putea schimba considerabil amploarea proiectului, dar ar impune şi o analiză mult mai atentă a serviciilor şi a relaţiilor dintre localităţi.

UDMR avertizează că o hartă administrativă nu poate fi desenată exclusiv cu un calculator bugetar. Kelemen Hunor a declarat la Digi24, că reforma era necesară de multă vreme, dar a respins ideea că reorganizarea teritorială poate fi rezolvată dintr-un birou. „Da, reforma administrativă trebuie făcută, dar trebuie făcută cu cap”, a spus liderul Uniunii. El a invocat geografia zonelor montane şi a susţinut că, în anumite părţi ale Apusenilor, reunirea unei populaţii de câteva mii de persoane ar presupune distanţe foarte mari. În asemenea condiţii, concentrarea administraţiei poate însemna şi dificultăţi suplimentare pentru cetăţeni.

Kelemen Hunor a delimitat restructurarea instituţiilor guvernamentale de schimbarea organizării teritoriale. Prima ar putea fi decisă rapid, în aprecierea sa, în timp ce a doua presupune examinarea vieţii comunităţilor, a distanţelor şi a structurii etnice. Liderul UDMR a cerut ca eventualele comasări să nu modifice raporturile etnice în detrimentul comunităţii maghiare.

Aceeaşi rezervă a fost exprimată de Csoma Botond, liderul deputaţilor UDMR, care a criticat folosirea angajării răspunderii despre care a afirmat: „Mi se pare o măsură antidemocratică”. Domnia sa a cerut respectarea voinţei cetăţenilor şi protejarea comunităţilor etnice, invocând obligaţiile internaţionale în materie de minorităţi. Mesajul său lasă loc negocierii unei reforme, dar contestă procedura anunţată şi cere garanţii privind efectele locale.

AUR concentrează criticile asupra procedurii şi asupra lipsei detaliilor. Liderul senatorilor partidului, Petrişor Peiu, a reproşat PSD trecerea de la propunerea unei comisii parlamentare la „asumarea răspunderii guvernului”. Din perspectiva sa, schimbarea arată inconsecvenţă în modul în care social-democraţii vor să trateze reorganizarea.

Purtătorul de cuvânt al AUR, Ştefan Avrămescu, a cerut prezentarea conţinutului reformei înaintea discuţiei despre adoptarea ei accelerată. „Aşteptăm şi noi să vedem ce anume vor propune”, a declarat deputatul. El a susţinut că PSD a mai vorbit despre reorganizare fără rezultate şi a criticat continuarea practicii angajării răspunderii, asociată de acesta fostului Guvern Bolojan.

• Curtea de Conturi: 31% dintre comune, capabile să îşi susţină cheltuielile de personal din venituri proprii

Ţara noastră are 3.181 de unităţi administrativ-teritoriale la nivelul comunelor, oraşelor şi municipiilor: 2.862 de comune, 216 oraşe şi 103 municipii, inclusiv municipiul Bucureşti, potrivit datelor publicate de Asociaţia Comunelor din România. Judeţele şi sectoarele Capitalei trebuie evidenţiate separat de acest total. Comunele reprezintă aproape 90% din administraţiile de bază, ceea ce explică de ce orice reorganizare serioasă va avea un impact puternic în mediul rural. Cele 429 de UAT-uri invocate în actuala dezbatere reprezintă aproximativ 13,5% din totalul de 3.181.

Distribuţia lor arată că efectele potenţiale sunt concentrate în anumite judeţe. Potrivit datelor prezentate de Antena 3, Alba are 27 de localităţi în categoria de cel mult 1.500 de locuitori, Caraş-Severin şi Hunedoara câte 26, iar Cluj 25. Urmează Mehedinţi şi Olt, cu câte 23, Dolj cu 21, Teleorman cu 20, Arad cu 18 şi Buzău cu 16. Împreună, aceste zece judeţe însumează 225 dintre cele 429 de UAT-uri, adică peste jumătate. Distribuţia de mai sus indică amploarea demografică a discuţiei, fără să constituie o listă oficială de comasări.

Problema depăşeşte însă numărul locuitorilor. Auditul Curţii de Conturi efectuat pentru perioada 2021-2023, publicat în octombrie 2025, arată că autonomia financiară este fragilă în mare parte din administraţia rurală. În 2023, numai 31% dintre comune reuşeau să îşi susţină cheltuielile de personal din veniturile proprii analizate, faţă de 52% în 2022 şi 44% în 2021. Aplicarea orientativă a ponderii de 69% la totalul de 2.862 de comune conduce la aproape 1.975 de administraţii. Este o estimare rezultată dintr-un procent rotunjit, nu un număr exact de comune declarate neviabile şi nici o situaţie financiară actualizată pentru 2026.

Curtea de Conturi mai identifica, pentru anul 2023, 432 de comune care nu mai îndeplineau pragul demografic de 1.500 de locuitori şi 119 oraşe aflate sub 10.000 de locuitori, adică 55% dintre cele 216 oraşe. Aceste constatări nu echivalează cu obligaţia automată de comasare sau de schimbare a statutului administrativ. Ele arată distanţa dintre cerinţele pentru constituirea unor asemenea unităţi şi realitatea demografică a administraţiilor existente.

În spatele acestei confruntări rămâne cetăţeanul pentru care reforma va fi judecată după drumul până la ghişeu, timpul de eliberare a unui document şi accesul la servicii. Auditul Curţii de Conturi arată că 12% dintre UAT-urile rurale nu dispuneau de cabinete de medicină de familie, iar 24% nu beneficiau de farmacii. Comunităţile mici erau dezavantajate şi în privinţa utilităţilor şi transportului public. Reorganizarea trebuie, aşadar, evaluată şi prin capacitatea de a administra investiţii şi de a oferi servicii, nu doar prin reducerea numărului de funcţii.

Cele 429 de UAT-uri dau dimensiunea primei discuţii despre comasarea voluntară. Aproape 2.000 de comune, estimate pe baza vulnerabilităţii salariale constatate pentru 2023, arată amploarea dificultăţilor financiare. Între aceste două repere se află decizia care va testa toate partidele: câte administraţii sunt dispuse să se reorganizeze, ce economii sunt estimate a fi făcute şi ce servicii pot garanta oamenilor după schimbare. Până atunci, lupta pentru reforma administraţiei publice rămâne şi o luptă pentru controlul primăriilor, în timp ce factura actualei organizări continuă să fie plătită din banii publici.