STUDIU Centrul de Formare APSAP: 9 din 10 angajaţi la stat se supraevaluează şi consideră în mod greşit că deţin competenţe digitale avansate, doar pentru ca ştiu să navigheze pe internet

R.S.
Miscellanea / 22 aprilie

STUDIU Centrul de Formare APSAP: 9 din 10 angajaţi la stat se supraevaluează şi consideră în mod greşit că deţin competenţe digitale avansate, doar pentru ca ştiu să navigheze pe internet

Aproape 90% dintre angajaţii din sectorul public se supraevaluează şi consideră în mod greşit că deţin competenţe digitale avansate prin faptul că ştiu să navigheze pe Internet, arată datele unui studiu pe un eşantion de aproape 5.200 de persoane din sistemul de stat, realizat de către Centrul de Formare APSAP, principalul furnizor de cursuri acreditate din România. Având în vedere această autoevaluare, angajaţii de la stat nu îşi dezvoltă abilităţile constant, participând în număr mic la cursuri de perfecţionare. Mai mult, cei care participă la cursuri plătesc pentru acestea din propriul buzunar în 50% din cazuri, ceea ce este descurajant pe termen lung, mai ales că legea obligă instituţiile publice să investească constant în perfecţionarea angajaţilor, conform unui comunicat transmis redacţiei.

Potrivit comunicatului, în urma analizei datelor furnizate de respondenţi, 1.477 persoane consideră că deţin un nivel de competenţe digitale la nivel AVANSAT. Dintre aceştia, 1.285 înţeleg prin competenţe digitale avansate activităţile de navigare şi căutare eficientă pe Internet, pe când doar 140 afirmă că deţin cunoştinţe de programare şi dezvoltare de programe/ aplicaţii (HTML), care i-ar clasa într-adevăr la un nivel avansat. Constatarea este alarmantă, deoarece activităţile de navigare şi căutare eficientă pe Internet nu necesită un nivel avansat de competenţelor digitale. Astfel, există o discrepanţă reală între percepţia deţinerii competenţelor digitale avansate şi nivelul real al acestora.

În ceea ce priveşte abilităţile digitale, angajaţii la stat spun că deţin mai multe competenţe individual, cel puţin 3-4, dintre care navigarea pe Internet, folosirea programelor şi a aplicaţiilor specifice muncii, dar şi abilităţi mai tehnice cum ar fi programare software, editare multimedia şi utilizarea datelor.

Supraestimarea competenţelor şi cunoştinţelor digitale duce la subestimarea necesităţii dezvoltării şi îmbunătăţirii acestora, aspect îngrijorător atât la nivel individual, cât şi colectiv. Conform unui raport al Eurostat, nivelul competenţelor digitale de bază a crescut treptat în ultimii ani în majoritatea statelor membre UE, dar nu şi în cazul României. Ţara noastră se află pe penultimul loc, înaintea Bulgariei, în ceea ce priveşte competenţele digitale deţinute de adulţii activi din punct de vedere economic. Aceeaşi sursă realizează o diferenţiere clară între competenţele de bază şi cele avansate, se arată în comunicat.

Astfel, având în vedere această percepţie pozitivă şi supraevaluarea proprie a angajaţilor asupra competenţelor lor, cei din administraţia centrală (guvern, ministere) nu merg la cursuri de formare, deoarece nu consideră că educaţia este prioritară. În plus, 50% dintre angajaţii la stat spun că au fost nevoiţi să plătească cursurile de perfecţionare din fonduri proprii, deşi instituţiile statului sunt obligate de lege să aloce bugete pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea competenţelor personalului cel puţin o dată la doi ani.

Ce sunt "competenţele digitale de bază" 

Există diverse definiţii pentru abilităţile sau competenţele digitale şi mai mulţi termeni, cum ar fi "alfabetizare digitală", "competenţă digitală", "competenţe legate de TIC" şi "competenţe informatice", sunt adesea utilizaţi ca sinonime. În mai 2018, Consiliul a definit competenţa digitală ca "implicând utilizarea cu încredere, critică şi responsabilă a tehnologiilor digitale, precum şi utilizarea acestora pentru învăţare, la locul de muncă, şi pentru participarea în societate. Ele includ alfabetizarea în domeniul informaţiei şi al datelor, comunicarea şi colaborarea, educaţia în domeniul mass-mediei, crearea de conţinuturi digitale (inclusiv programarea), siguranţa (inclusiv bunăstarea digitală şi competenţele legate de securitatea cibernetică), chestiunile legate de proprietatea intelectuală, precum şi soluţionarea problemelor şi gândirea critică". În ceea ce priveşte nivelul competenţelor digitale, Curtea se referă în principal la Cadrul european al competenţelor digitale pentru cetăţeni, care prevede, pentru nivelurile de bază, competenţe care permit îndeplinirea de sarcini simple în toate domeniile menţionate de Consiliu, se preciezază în comunicat.

 

Şi în opinia specialiştilor IT, competenţele digitale avansate se referă la capacitatea de a utiliza tehnologiile informatice şi de comunicaţii (TIC) în mod eficient într-o varietate de contexte. Aceste competenţe includ, printre altele, operarea tehnică avansată, abilitatea de a scrie cod HTML, de a dezvolta aplicaţii software şi de a lucra cu diferite limbaje de programare, capacitatea de a colecta, organiza, analiza şi interpreta datele într-un mod relevant, dar mai ales cunoştinţe avansate de securitate cibernetică. Astfel că, navigarea pe Internet sau utilizarea aplicaţiilor de birou reprezintă competenţe de bază, care, într-o lume modernă şi digitalizată, trebuie continuu dezvoltate", afirmă Bogdan-Costin Fârşirotu, fondator şi preşedinte al Centrului de Formare APSAP. 

Mai mult, România se află pe penultimul loc, doar înaintea Bulgariei, la competenţe digitale de bază avute de angajaţii cu vârste între 25 şi 64 ani, potrivit datelor Eurostat.

În luna martie a acestui an, Centrul de Formare APSAP a organizat o serie de sesiuni de perfecţionare GRATUITE, în format online, destinate personalului din administraţia publică din România, cu scopul actualizării cunoştinţelor şi noutăţilor legislative din 11 domenii relevante. În urma acestor cursuri, dintre participanţi, 5.162 de angajaţi din sectorul bugetar au răspuns unui chestionar alcătuit din 29 de întrebări, care a stat la baza unor concluzii semnificative. Studiul a evidenţiat aspecte care necesită atenţie şi intervenţii imediate din partea autorităţilor şi instituţiilor responsabile de gestionarea resurselor umane şi a resurselor financiare din cadrul administraţiei publice din România.

Mai exact, potrivit studiului realizat de Centrul de Formare APSAP:

⦁9 din 10 funcţionari publici care susţin că deţin competenţe digitale AVANSATE înţeleg prin acestea că este suficient să navighezi pe Internet şi să utilizezi aplicaţiile de birou de tip Word, Excel, PowerPoint

⦁La nivel naţional, Administraţia Publică Locală (primării, consilii judeţene, ş.a.) este mai interesată de participarea la programe de formare profesională, decât Administraţia Publică Centrală (ministere, guvern, instituţii publice deconcentrate, ş.a.).

⦁În 2024, peste 50% dintre angajaţii sectorului public şi-au suportat din fonduri proprii costul participării la programele de perfecţionare, deşi Codul Administrativ îl obligă pe angajator să asigure finanţarea acestora

ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ SE IMPLICĂ MAI MULT ÎN DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ DECÂT ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ CENTRALĂ 

În mod surprinzător, în ultimii doi ani, din totalul celor 5.162 de respondenţi, cei mai interesaţi de cursuri nu au fost cei din Administraţia Publică Centrală, ci cei din Administraţia Publică Locală. Concret, din 5.162 de respondenţi, 2.244 fac parte din Administraţia Publică Locală (consilii locale, primării şi consilii judeţene) şi doar 1.676 din Administraţia Publică Centrală (Guvern, ministere, alte organe centrale de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor, autorităţile administrative autonome).

Aceste constatări indică faptul că Administraţia Publică Centrală nu alocă fonduri pentru participarea la programe de perfecţionare profesională pentru angajaţii săi, fapt care provine din lipsa unei priorităţi de dezvoltare a personalului.

În ceea ce priveşte Administraţia Publică Locală, peste 53% dintre cei chestionaţi au declarat că angajatorul suportă costurile participării la programele de perfecţionare, în timp ce, în Administraţia Publică Centrală, doar 33% dintre respondenţi au putut să afirme acelaşi lucru. Astfel, Aylin-Alexia David, analist în cadrul Centrului de Formare APSAP, afirmă faptul că Administraţia Publică Locală este mai deschisă şi înţelege importanţa actualizării continue a cunoştinţelor, pentru a reacţiona rapid la nevoile cetăţenilor şi pentru a furniza servicii de înaltă calitate şi eficienţă.

LEGĂTURA DINTRE VENITUL SALARIAL ŞI PARTICIPAREA LA CURSURI.  CE ARATĂ DATELE?

Venitul lunar al personalului din Administraţia Publică Locală este mai mic decât cel al personalului din Administraţia Publică Centrală. Mai mult de 63% dintre angajaţii din organismele centrale declară că au un venit cuprins între 5.000 şi 10.000 de lei/lună, pe când 57% dintre angajaţii din cadrul administraţiilor locale spun că venitul lor este sub pragul de 5.000 de lei lunar, potrivit datelor Centrului de Formare APSAP. Totodată, cei mai mulţi angajaţi la stat (90%) susţin că un venit lunar motivant este de cel puţin 1.000 euro. Peste un sfert dintre ei consideră că ar trebui să câştige lunar 1.000-1.500 euro, iar aproape 40% spun că venitul lunar ar trebui să fie în intervalul 1.500-2.000 euro, se arată în comunicat.

PESTE 50% DINTRE CEI DIN ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ ÎŞI ACHITĂ SINGURI PROGRAMELE DE FORMARE

Din evaluarea datelor studiului, se constată că un număr semnificativ de 2.831 de persoane din 5.162 îşi asumă costul cursurilor de formare profesională şi acoperă cheltuielile de certificare din resurse proprii. Există şi un segment alcătuit din 761 persoane care sunt de părere că instituţia pe care o reprezintă valorizează şi sprijină dezvoltarea lor profesională prin diverse programe şi cursuri de formare, deşi tot ei au ajuns să suporte costul programelor de formare profesională. 

"Această constatare subliniază diferenţele dintre modul în care individul şi instituţia îşi asumă responsabilitatea pentru dezvoltarea profesională. Este important ca organizaţiile să continue să ofere sprijin şi oportunităţi de învăţare pentru angajaţi, pentru a promova angajamentul şi creşterea profesională în cadrul acestora", afirmă Anca-Cătălina Başturea, analist al Centrului de Formare APSAP, se menţionează în comunicat. 

Angajaţii din primării şi alte instituţii din mediul rural, puţin interesaţi de perfecţionare

În ciuda faptului că programul de formare gratuit, organizat de Centrul de Formare APSAP, a fost trimis către toate instituţiile publice centrale şi locale din ţară, rata de înscriere a fost redusă în mediul rural. În timp ce peste 80% dintre participanţi sunt din mediul urban, doar 17,4% dintre angajaţii de la instituţii publice din comune şi sate au participat la cursuri de perfecţionare gratuite, deşi în mediul rural este o mare nevoie de adaptare la mediul digital, punctează Bogdan-Costin Fârşirotu, fondatorul Centrului de Formare APSAP. Astfel, expertul APSAP spune că acest dezechilibru ridică un mare semnal de alarmă referitor la informaţia care ajunge îngreunat la angajaţii din sectorul public care locuiesc în afara zonelor urbane, dar care trebuie să fie la curent cu schimbările legislative, dar şi cu oportunităţile pe care piaţa le oferă.

Fondată în 2006, organizaţia neguvernamentală Centrul de Formare APSAP a devenit unul dintre cele mai de încredere organizaţii care furnizează programe de perfecţionare pentru sectoarele public şi privat din România. Furnizor acreditat de formare profesională, cu o experienţă de mai bine de 18 ani, Centrul de Formare APSAP are peste 250.000 de participanţi activi şi un corp de lectori alcătuit din 75 formatori excepţionali. Prin cursurile oferite pentru angajaţii de la stat şi cei din domeniul privat se află cursuri de resurse umane, protecţia datelor, competenţe digitale, marketing digital şi social media, public speaking, competenţe antreprenoriale, management de proiect şi altele. Toate cursurile APSAP sunt autorizate de Ministerul Muncii şi de Ministerul Educaţiei, se precizează în comunicat.

Sute de companii private aleg, an de an, serviciile de formare şi perfecţionare organizate fizic (cu prezenţă) sau în format online ale Centrului. Doar în ultimii 4 ani de activitate, Centrul de Formare APSAP a organizat 3.000 de programe de formare şi conferinţe naţionale la care au participat peste 100.000 de persoane fizice, funcţionari publici, personal contractual, demnitari şi alte categorii de personal din ţara noastră.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
APA NOVA
digi.ro
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

21 Iun. 2024
Euro (EUR)Euro4.9771
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6535
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2157
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8883
Gram de aur (XAU)Gram de aur353.6146

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
letapebytourdefrance.com
roenergy.eu
rommedica.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb