Studiu: Chatbot-urile AI nu creează dependenţă

Într-o epocă în care inteligenţa artificială (AI) devine tot mai prezentă în viaţa cotidiană, de la şcoală şi locul de muncă până la interacţiunile de zi cu zi, apare o întrebare legitimă: putem deveni dependenţi de AI, aşa cum se întâmplă în cazul drogurilor sau jocurilor de noroc? Un nou studiu realizat de o echipă internaţională de cercetători infirmă categoric această idee, subliniind că nu există dovezi ştiinţifice solide care să susţină existenţa unei dependenţe clinice faţă de instrumente precum ChatGPT.

• Analiză critică a metodelor de diagnosticare

Lucrarea, publicată în revista Addictive Behaviors, este semnată de Víctor Ciudad-Fernandez (Universitatea din Valencia), Cora von Hammerstein (Universitatea Paris Cite) şi Joel Billieux (Universitatea din Lausanne). Cercetătorii au analizat studii anterioare care încercau să identifice posibile forme de dependenţă faţă de chatbot-uri AI şi au descoperit o problemă fundamentală: instrumentele de evaluare erau inspirate direct din cele folosite pentru dependenţe de substanţe, precum alcoolul sau cocaina. „Este ca şi cum ai diagnostica dependenţa de dans după aceleaşi criterii ca în cazul heroinei”, explică Víctor Ciudad, membru al grupului de cercetare I-PSI-TEC de la Universitatea din Valencia.

• Utilizare frecventă nu înseamnă dependenţă

Cercetarea atrage atenţia că utilizarea frecventă a ChatGPT şi a altor sisteme AI nu este neapărat semnul unei probleme. Dimpotrivă, ea este adesea asociată cu curiozitatea intelectuală, dorinţa de învăţare sau strategii sănătoase de adaptare. Studiile analizate de echipa internaţională nu au prezentat dovezi ale unor efecte negative semnificative din punct de vedere clinic, precum disfuncţii severe sau deteriorarea relaţiilor personale şi profesionale - elemente esenţiale în stabilirea unui diagnostic de dependenţă.

• Riscul stigmatizării şi al tratamentelor nejustificate

Una dintre concluziile importante ale studiului este că etichetarea prematură a utilizării AI drept „dependenţă” poate duce la efecte sociale şi psihologice negative. Cercetătorii atrag atenţia asupra riscului de stigmatizare a utilizatorilor, dar şi de creare a unor tratamente inutile, bazate pe o încadrare greşită a fenomenului. „Nu este vorba despre dependenţă, ci despre modul în care folosim tehnologia”, subliniază autorii. În opinia lor, este necesară o schimbare de perspectivă, care să se concentreze pe contextul utilizării AI şi pe identificarea reală a comportamentelor problematice, în loc de a patologiza orice formă de interacţiune intensă cu aceste instrumente.

• Un semnal contra discursului alarmist

Studiul vine ca un răspuns ferm la valul de articole alarmiste din mass-media care, în ultimele luni, au sugerat că utilizarea intensă a ChatGPT ar putea crea dependenţă în rândul utilizatorilor, în special al tinerilor. Cercetătorii avertizează că astfel de narative sunt premature şi nefondate ştiinţific, în lipsa unor date clare privind consecinţele negative clinice sau sociale ale utilizării AI. În locul acestor îngrijorări exagerate, autorii pledează pentru o abordare echilibrată şi educaţională: promovarea unei utilizări conştiente, reglementate şi responsabile a inteligenţei artificiale, fără a cădea în extreme.

Pe măsură ce inteligenţa artificială devine o parte tot mai integrată a vieţii moderne, va fi esenţial să distingem între utilizarea intensă, dar benignă, şi comportamentele cu adevărat problematice. Studiul aduce o doză binevenită de rigoare ştiinţifică într-o dezbatere adesea dominată de frică şi speculaţii. Mai mult decât o critică a studiilor slabe metodologic, cercetarea este o chemare la responsabilitate: să nu transformăm interacţiunile noastre cu tehnologia într-un nou domeniu de diagnostic fără dovezi solide, ci să învăţăm cum să o folosim cu discernământ, în beneficiul nostru.