English
Reporter: Cum a evoluat Affidea pe piaţa din România, în ultimii ani, şi care este locul diviziei din ţara noastră în grupul paneuropean?
Răzvan Predica: În ultimii ani, Affidea România a avut una dintre cele mai dinamice evoluţii din cadrul grupului, atât din perspectiva extinderii reţelei, cât şi a diversificării serviciilor. Astăzi, clinicile Affidea România funcţionează ca un ecosistem medical integrat, care reuneşte servicii de diagnostic, tratament şi monitorizare, construit în jurul nevoilor reale ale pacientului. Această evoluţie a fost susţinută printr-un amplu program de expansiune început în urmă cu cinci ani, care a inclus atât dezvoltarea de centre noi, cât şi achiziţii strategice. Affidea România face parte din Grupul Affidea, cea mai extinsă reţea europeană de policlinici, centre de diagnostic imagistic şi centre de excelenţă cu specializare în oncologie, ortopedie şi neurologie. Înfiinţată în 1991, compania operează aproximativ 420 de centre în 15 ţări şi furnizează anual servicii medicale pentru peste 15 milioane de pacienţi.
La nivel european, grupul este recunoscut pentru standardele ridicate de calitate şi siguranţă a pacientului, fiind cel mai premiat furnizor de servicii de imagistică de diagnostic din Europa de către Societatea Europeană de Radiologie. Peste 90% dintre centrele incluse în Eurosafe Wall of Stars aparţin Affidea. În acest context, România este o piaţă strategică pentru grup, atât prin dimensiune, cât şi prin ritmul de dezvoltare, având un rol activ în evoluţia Affidea în Europa Centrală şi de Est. Pe termen lung, România contribuie la dezvoltarea unui model de îngrijire medicală centrat pe pacient, în care prevenţia, diagnosticul precoce şi coordonarea actului medical sunt componente esenţiale.
Reporter: Anul trecut aţi preluat câteva centre medicale, mărind reţeaua naţională. Câte clinici multidisciplinare aveţi în prezent şi ce specialităţi acoperiţi?
Răzvan Predica: În urma celor mai recente achiziţii - cinci centre medicale: clinicile Phoenix din Bucureşti, Arad, Sf. Gheorghe şi Sighetu Marmaţiei, precum şi Clinica GMH din Capitală - reţeaua Affidea România ajunge la 81 de centre medicale multidisciplinare, prezente în 33 de oraşe. Prin această extindere, Affidea îşi dezvoltă prezenţa la nivel naţional şi capacitatea de a le oferi pacienţilor acces rapid la servicii medicale de înaltă calitate, mai aproape de comunităţile locale. Totodată, marchează intrarea în două noi oraşe - Sf. Gheorghe şi Sighetu Marmaţiei -, precum şi extinderea serviciilor de imagistică şi ambulatoriu. Clinicile Affidea le oferă pacienţilor servicii medicale complete, de la consultaţii multidisciplinare şi imagistică avansată - RMN, CT, PET-CT (inclusiv digital), scintigrafie, DEXA, radiografie, mamografie şi ecografie - până la analize de laborator, chirurgie şi servicii oncologice integrate, incluzând chimioterapie, radioterapie, brahiterapie şi tratamente stereotactice. Acestora li se adaugă servicii de recuperare medicală şi navigare a pacienţilor, care contribuie la o experienţă medicală integrată, la înalte standarde de performanţă.
În anul 2025, aproximativ 3 milioane de pacienţi au fost trataţi în clinicile noastre - o cifră care reflectă atât amploarea reţelei, cât şi încrederea pe care pacienţii o acordă serviciilor noastre.
• ”Suntem primul furnizor care a introdus investigaţia PET-CT în sistemul medical privat din ţara noastră”
Reporter: Ce tehnologii noi a adus Affidea în centrele din România?
Răzvan Predica: Affidea a avut un rol esenţial în dezvoltarea imagisticii avansate în România, fiind primul furnizor care a introdus investigaţia PET-CT în sistemul medical privat din ţara noastră şi, ulterior, primul care a adus tehnologia PET-CT digitală, marcând un progres major în capacitatea de diagnostic oncologic. Astăzi, pacienţii din ţara noastră au acces la una dintre cele mai inovative şi performante tehnologii existente la nivel internaţional. PET-CT 100% digital aduce o serie de beneficii clinice semnificative: o sensibilitate mult superioară detectorilor tradiţionali, imagini de o claritate remarcabilă, posibilitatea de a identifica leziuni foarte mici şi o reducere considerabilă a timpului de scanare. Toate acestea cresc confortul pacientului şi îmbunătăţesc acurateţea diagnosticului. În plus, tehnologia permite diminuarea dozei de radiaţii necesare, menţinând în acelaşi timp o calitate excepţională a imaginii - un aspect important în special pentru pacienţii oncologici. Integrarea Inteligenţei Artificiale în procesul de reconstrucţie a imaginilor, precum şi automatizarea fluxurilor de lucru fac ca investigaţia să fie nu doar mai rapidă şi mai precisă, ci şi mai predictibilă pentru medicii care o interpretează. Prin aducerea PET-CT digital în România, ne-am asumat misiunea de a pune la dispoziţia pacienţilor o tehnologie care poate face diferenţa în depistarea timpurie a cancerului, iar accesul rapid la un diagnostic precis rămâne una dintre cele mai importante şanse pe care le putem oferi.
Reporter: Ce rol are inteligenţa artificială în serviciile pe care le furnizaţi, respectiv în interpretarea investigaţiilor imagistice?
Răzvan Predica: Diagnosticul imagistic devine un element esenţial în medicina modernă, nu doar ca instrument de confirmare, ci şi pentru depistarea precoce, ghidarea deciziilor terapeutice şi monitorizarea evoluţiei pacientului. În următorii ani, acest rol va continua să crească, pe măsură ce tehnologia permite investigaţii mai rapide, mai precise şi mai bine integrate în practica medicală.
Unul dintre principalele motoare ale acestei evoluţii este inteligenţa artificială. În practică, AI nu înlocuieşte medicul radiolog, ci îl sprijină în interpretarea imaginilor, contribuind la creşterea acurateţei diagnosticului şi la identificarea unor leziuni în stadii incipiente. În acelaşi timp, permite optimizarea fluxurilor de lucru şi reducerea timpilor de răspuns, cu impact direct asupra pacientului.
În cadrul clinicilor Affidea, aceste tehnologii sunt deja integrate în practica curentă, iar utilizarea soluţiilor bazate pe inteligenţă artificială susţine calitatea actului medical, contribuind în acelaşi timp la eficientizarea proceselor şi reducerea timpilor de interpretare. Pe termen mediu, diferenţierea nu va mai fi dată exclusiv de performanţa echipamentelor, ci de capacitatea de a integra tehnologia - inclusiv inteligenţa artificială - într-un sistem coerent, în care datele, imaginile şi expertiza medicală funcţionează împreună pentru un diagnostic mai rapid şi mai precis.
• ”Clinicile Affidea România sunt un partener relevant al sistemului public de sănătate”
Reporter: Cum funcţionează colaborarea dintre Affidea şi sistemul public de sănătate? În ce măsură poate o reţea privată de sănătate să completeze serviciile oferite de sistemul public?
Răzvan Predica: Clinicile Affidea România sunt un partener relevant al sistemului public de sănătate, contribuind la creşterea accesului pacienţilor la servicii de diagnostic şi tratament, precum şi la reducerea presiunii asupra infrastructurii publice. Colaborarea se bazează pe complementaritate: sectorul privat poate susţine sistemul public prin servicii realizate la standarde înalte de calitate şi prin utilizarea tehnologiilor de ultimă generaţie în practica medicală.
Această colaborare este cu atât mai importantă în contextul în care România are încă indicatori de sănătate sub media europeană. De exemplu, speranţa de viaţă este de aproximativ 76,5 ani, comparativ cu peste 81 de ani media Uniunii Europene. În acelaşi timp, există un potenţial semnificativ de îmbunătăţire în zona prevenţiei şi a screeningului. Deşi infrastructura şi serviciile medicale sunt tot mai dezvoltate, gradul de adresabilitate rămâne suboptimal, iar mortalitatea evitabilă se situează aproape la dublul mediei Uniunii Europene. În acest context, colaborarea dintre sectorul public şi cel privat poate contribui nu doar la accesul la servicii, ci şi la creşterea gradului de informare şi utilizare a programelor de prevenţie şi diagnostic precoce. Consider că este esenţial ca toţi furnizorii de servicii medicale - publici şi privaţi - să colaboreze într-un mod coerent şi constant, în beneficiul pacientului. Doar printr-o astfel de abordare integrată pot fi oferite servicii la standarde ridicate şi pot fi generate progrese reale în îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei.
Reporter: Care sunt principalele provocări pe piaţa pe care activaţi?
Răzvan Predica: Domeniul serviciilor medicale din Romania evoluează constant, iar una dintre principalele provocări ţine de cadrul de finanţare şi de predictibilitatea acestuia. Furnizorii privaţi operează într-un sistem în care mecanismele de decontare şi nivelul finanţării pot varia, ceea ce îngreunează planificarea pe termen mediu şi lung, mai ales în contextul unor investiţii semnificative în infrastructură şi tehnologie.
O altă provocare importantă este resursa umană. Deficitul de personal medical, migraţia şi distribuţia inegală a specialiştilor creează presiune atât asupra sectorului public, cât şi a celui privat, afectând capacitatea de dezvoltare şi menţinere a unor standarde ridicate de calitate. În acelaşi timp, rămâne importantă creşterea gradului de adresabilitate a populaţiei către serviciile de prevenţie şi screening. Deşi accesul la servicii medicale s-a îmbunătăţit, utilizarea acestora poate fi crescută, cu efect direct asupra diagnosticării precoce şi a stării generale de sănătate a populaţiei. Toate aceste aspecte arată că dezvoltarea sustenabilă a sistemului medical depinde de stabilitate, colaborare şi investiţii continue, dar şi de o orientare tot mai clară către prevenţie şi diagnostic timpuriu.
• ”România se află printre ţările cu cele mai puţine examinări RMN raportate la populaţie”
Reporter: Cum vedeţi evoluţia pieţei serviciilor de diagnostic în următorii 5-10 ani?
Răzvan Predica: În următorii 5-10 ani, piaţa serviciilor de diagnostic va evolua către un model în care viteza, precizia şi integrarea datelor medicale vor conta la fel de mult ca investigaţia în sine. La nivel european, această direcţie este deja conturată de două realităţi majore: îmbătrânirea populaţiei şi presiunea crescândă asupra sistemelor de sănătate. La 1 ianuarie 2025, persoanele de 65 de ani şi peste reprezentau 21,6% din populaţia Uniunii Europene, iar acest context va amplifica nevoia de diagnostic mai rapid, mai standardizat şi mai bine integrat în traseul pacientului. În acest cadru, diagnosticul îşi va accentua rolul esenţial în medicina modernă, nu doar în confirmarea clinică, ci şi în depistarea precoce, orientarea deciziilor terapeutice şi monitorizarea evoluţiei pacientului. Unul dintre principalii catalizatori ai acestei transformări este inteligenţa artificială. În practică, AI nu înlocuieşte medicul, ci îl sprijină prin creşterea acurateţei diagnosticului, detecţia mai timpurie a unor leziuni şi eficientizarea proceselor de lucru. Din perspectiva României, cred că discuţia nu mai este despre existenţa expertizei medicale sau a tehnologiei, ci despre capacitatea de a extinde accesul la aceste resurse şi de a creşte utilizarea lor la scară largă. Există foarte multe centre medicale ce operează cu echipamente de ultimă generaţie şi la standarde comparabile cu cele europene, iar disponibilitatea echipamentelor CT a crescut în România cu 1,8 unităţi la 100.000 de locuitori între 2013 şi 2023. Cu toate acestea, provocările rămân vizibile în utilizarea efectivă a serviciilor: România se află printre ţările cu cele mai puţine examinări RMN raportate la populaţie, cu sub 5.000 de scanări la 100.000 de locuitori în 2023, iar utilizarea investigaţiilor PET rămâne, de asemenea, redusă, sub 150 de scanări la 100.000 de locuitori.
Această diferenţă dintre capacitatea existentă şi utilizarea ei efectivă se reflectă şi în indicatorii de sănătate. În 2024, 6% dintre români au raportat nevoi medicale neacoperite, iar în 2022 mortalitatea prevenibilă în România a ajuns la 304 decese la 100.000 de locuitori, una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Aceste date arată foarte clar că evoluţia pieţei nu va fi definită doar de performanţa tehnologiei, ci de capacitatea de a extinde accesul, de a creşte adresabilitatea către screening şi prevenţie şi de a integra diagnosticul mai coerent în traseul medical al pacientului. De aceea, cred că următorul deceniu va aparţine acelor furnizori care vor reuşi să combine tehnologia, expertiza medicală şi experienţa pacientului într-un model de diagnostic mai rapid, mai precis şi mai bine conectat cu restul actului medical. În România, potenţialul există deja. Miza reală a următorilor ani va fi valorificarea lui la o scară mult mai largă.
Reporter: Vă mulţumesc!
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
