SUPLIMENT TABAC Unu din opt pământeni fumează

Comerţul ilicit cu ţigarete a reintrat pe un trend ascendent, atingând, în septembrie, un nivel de 7,1%, după ce, în iulie, ajunsese la valoarea minimă istorică de 6,1%. Din anul 2020, contrabanda s-a menţinut la un nivel mediu anual de sub 10%, un grad mai scăzut al acesteia înregistrându-se doar în 2005, înainte de introducerea taxei pe viciu. Creşterea de un punct procentual din septembrie faţă de iulie arată că este nevoie ca autorităţile să continue în mod sus­ţinut acţiunile de combatere a vânzărilor ilegale din domeniu.

Traficul ilicit cu ţigarete reprezintă un risc serios atât la adresa dezvoltării economice, cât şi a siguranţei comunităţilor, reducerea nivelului contrabandei cu tutun înseamnând o creştere a contribuţiilor industriei la bugetul de stat.

Conform producătorilor din sector, un factor pozitiv pentru menţinerea pieţei negre la un nivel redus este calendarul de majorare a accizelor stabilit pe o perioadă de cinci ani. Daniel Cuevas, Managing Director în cadrul Philip Morris România, subliniază: "Cuvântul care defineşte cel mai bine importanţa unui astfel de calendar este «predictibilitate». Prezentul calendar fiscal, adoptat în urma consultării cu jucătorii din industrie, prevede creşteri moderate ale accizelor la ţigarete şi la alte produse din tutun până în 2027. Acest lucru oferă predictibilitate industriei de profil şi permite creşterea constantă a veniturilor la bugetul de stat, într-o manieră sus­tenabilă. Noul calendar este în acord şi cu politica fiscală din mai multe state europene, care recunosc rolul produselor inovatoare în scăderea incidenţei fumatului. În plus, calendarul fiscal propus de Guvern creează un mediu propice pentru ca aceste investiţii să dea rezultate şi să continue şi pentru ca un număr cât mai mare de fumători adulţi să facă trecerea către produse mai puţin nocive, fundamentate ştiinţific. Produsele din tutun încălzit reprezintă o alegere mai bună pentru fumătorii care, altfel, ar continua să fumeze şi este firesc ca ei să beneficieze de o acciză mai mică în raport cu ţigaretele convenţionale".

Pe lângă lupta împotriva contrabandei, companiile din industria tutunului trec şi ele prin crizele care încearcă acum majoritatea economiilor - după mai bine de doi ani de pandemie, inflaţia ridicată, criza din energie şi conflictul de la graniţă apasă greu pe umerii mediului antreprenorial din ţara noastră. Ultimii ani au fost plini de provocări, multe dintre ele inimaginabile până recent, fiind greu de crezut că în secolul tehnologiei şi al inovaţiei ne mai putem confrunta cu situaţii precum cele menţionate mai sus, spune Ileana Dumitru, Director juridic şi relaţii publice al Ariei Europa Centrală şi de Sud din cadrul BAT, care consideră că este foarte important ca mediul de afaceri să aibă pregătite din timp instrumente pentru abordarea crizelor din economie, iar factorii decizionali să creeze cadrul adecvat dialogului pentru măsurile necesare: "Este un parteneriat fără de care nu poate exista creştere şi dezvoltare economică. Menţionez în acest context recentele modificări ale Codului Fiscal, dar şi modificările aduse Codului Vamal în domeniul combaterii traficului ilicit de produse din tutun. (...) Un cadru fiscal predictibil şi echilibrat, bazat pe consultări şi dialog constructiv cu toate părţile interesate, generează un context benefic atât pentru mediul de afaceri, care îşi poate dezvolta şi diversifica investiţiile şi planul de business pe o perioadă mai lungă de timp, dar şi pentru bugetul statului, care se poate baza pe taxe plătite la timp şi într-un volum predictibil".

Pentru tutun, nu doar criza, pandemia, problemele de mediu sau războiul fac ca ecuaţia să aibă prea multe necunoscute. Ci şi cadrul de reglementare în continuă schimbare şi tendinţa de "demonizare" cu care se confruntă industria peste tot în lume, este de părere Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI România, Moldova şi Bulgaria, apreciind: "Tutunul s-a dovedit o constantă de bază pentru economia locală, o certitudine într-un context complet incert. (...) Orice situaţie dificilă cu care ne confruntăm se reflectă imediat în încasările la buget. Un exemplu recent este fluctuaţia veniturilor bugetare provenite din accize în primele luni ale acestui an faţă de anul trecut. Cauza este întârzierea transpunerii Directivei plas­ticului de unică folosinţă, care avea ca termen fix de implementare iulie 2021, dar Bruxelles-ul a întârziat cu reglementările tehnice referitoare la tipărirea unor simboluri grafice pe pachete, iar ordonanţa de transpunere a fost adoptată la o lună după, abia în august. Incertitudine care a obligat producătorii să asigure în avans stocuri mai mari pe piaţă".

România joacă un rol central în strategiile companiilor care produc soluţii alternative la fumatul clasic, fiind una dintre puţinele ţări din Uniunea Europeană în care sunt fabricate consumabile pentru produsele inovatoare din piaţă. Încă de la lansarea lor, soluţiile alternative fumatului, precum produsele care încălzesc tutunul, au provocat o scădere a numărului de consumatori de ţigarete clasice, însă, cu toate acestea, numărul fumătorilor a rămas totuşi ridicat.

Astfel, încă există un miliard de fumători la nivel global, deşi în ultimii 20 de ani numărul acestora a scăzut.

Politicile de reducere a riscurilor, precum şi politicile generale privind sănătatea publică trebuie să fie responsabilitatea parlamentelor naţionale sau chiar a Parlamentului European, este de părere Andrzej Fal, Directorul Insitutului de Ştiinţe Medicale al universităţii din Varşovia. Conform aces­tuia, guvernele au prea puţin timp pentru a acţiona constant şi consistent în problemele de sănătate publică, din cauza ciclului electoral prea scurt.