Tinerii români - cetăţeni europeni cu buget redus: cât câştigă şi pe ce sprijin se bazează

Tinerii din România trăiesc în gospodării al căror venit disponibil echivalat reprezintă doar 33,7% din nivelul Uniunii Europene, potrivit datelor Eurostat pentru 2025 prezentate recent de Euronews, în timp ce, la câştigurile salariale personale, salariaţii români sub 30 de ani ajungeau în 2022 la aproximativ jumătate din media UE: 50,6%. Sunt două măsurători diferite, pentru ani şi grupe de vârstă diferite, dar ambele arată cât de mare rămâne distanţa financiară faţă de reperul european.

În analiza publicată pe 26 octombrie, Euronews arată că venitul median anual disponibil echivalat pentru tinerii de 18-24 de ani este de 7.237 de euro în România, faţă de 21.482 de euro în UE. Calculul porneşte de la veniturile gospodăriei după taxe şi le ajustează în funcţie de numărul şi vârsta membrilor. Cu alte cuvinte, măsoară resursele gospodăriei atribuite fiecărui membru, nu banii câştigaţi personal de un tânăr.

România rămâne în urma mai multor state membre din regiune: Ungaria înregistrează 8.576 de euro, Bulgaria-8.680 de euro, iar Croaţia - 15.921 de euro. În această ultimă ţară, valoarea depăşeşte de peste două ori nivelul românesc.

Dacă mutăm atenţia de la bugetul gospodăriei la venitul obţinut prin muncă, apare o altă imagine. Studiul „Disparităţi salariale: factori de influenţă în anul 2022”, publicat de Institutul Naţional de Statistică (INS) în 2024, arată că angajaţii din ţara noastră cu vârsta cuprinsă în intervalul 15-24 de ani aveau un câştig salarial mediu brut anual de 49.238 de lei. Media tuturor salariaţilor cuprinşi în cercetare era de 77.416 lei. Tinerii câştigau, aşadar, cu aproximativ 36,4% mai puţin.

La cursul mediu BNR din 2022, suma destinată grupei de 15-24 de ani înseamnă aproximativ 9.984 de euro brut anual. Este un câştig salarial individual, înainte de taxe, pentru angajaţii din întreprinderile cu cel puţin zece salariaţi. Nu descrie veniturile tuturor tinerilor români: cei care nu aveau un salariu nu intră în această medie.

În tabelul Eurostat pentru anul 2022, grupa cea mai tânără publicată este „sub 30 de ani”. Pentru România, câştigul salarial mediu brut anual era de 14.724 de euro, faţă de 29.099 de euro în UE. România ocupa locul 23 între cele 27 de state membre. Cercetarea acoperă întreprinderi cu minimum zece salariaţi şi exclude agricultura şi administraţia publică.

În această comparaţie, România depăşea Polonia, cu 14.435 de euro, Ungaria, cu 14.411 euro, Croaţia, cu 14.013 euro, şi Bulgaria, cu 12.496 de euro. Era însă sub Slovacia, cu 16.600 de euro, Cehia, cu 18.901 euro, şi Slovenia, cu 24.430 de euro.

Contrastul este puternic: România se află sub Bulgaria, Ungaria şi Croaţia în comparaţia recentă a resurselor gospodăriilor în care locuiesc tinerii, dar deasupra lor în statistica salariilor brute ale angajaţilor sub 30 de ani din 2022.

Nu putem transforma această diferenţă într-o poveste despre progres sau declin, deoarece sunt diferenţe de ani, vârstă, populaţia analizată şi indicator în statisticile publicate până acum pe această temă de INS şi Eurostat. Cu toate acestea, se poate afirma că un clasament salarial surprinde doar o parte din situaţia financiară a unei generaţii.

Nici diferenţa dintre cei aproximativ 9.984 de euro rezultaţi din datele INS şi cei 14.724 de euro din Eurostat nu poate fi catalogată drept o majorare salarială. A doua valoare îi include şi pe angajaţii de 25-29 de ani, iar activităţile economice acoperite diferă.

Dincolo de aceste distincţii, rămâne problema independenţei. European Youth Forum avertizează, în analiza Euronews, că locuitul cu părinţii poate îmbunătăţi situaţia statistică a tinerilor, chiar când aceştia nu îşi permit să plece de acasă.

Pentru România, întrebarea incomodă începe aici: ce poate construi un tânăr din venitul propriu, după ce plăteşte locuinţa şi cheltuielile curente? Un loc de muncă şi un buget comun cu părinţii pot susţine traiul de astăzi. Posibilitatea de a închiria singur, de a economisi şi de a face planuri fără sprijinul familiei arată câtă libertate financiară oferă, de fapt, acel venit.