UE, aproape de obiectivul climatic pentru 2030, dar viitorul rămâne incert

Uniunea Europeană este pe cale să îşi atingă obiectivul de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, anunţă Comisia Europeană, în urma unei evaluări recente a planurilor naţionale privind energia şi clima. Reducerea estimată este de 54% faţă de nivelul din 1990, ceea ce înseamnă că UE este foarte aproape de ţinta sa climatică pe termen mediu. "Acum trebuie să ne bazăm pe această dinamică", a declarat Wopke Hoekstra, comisar european pentru climă. "Este un moment decisiv: fiecare sector, în fiecare stat membru, trebuie să contribuie."

• Progrese, dar şi provocări

UE a reuşit deja o reducere de 37% a emisiilor, cu o scădere impresionantă de 8% doar în 2023. În plus, majoritatea ţărilor membre sunt pe cale să atingă obiectivul ca energia regenerabilă să reprezinte 42,5% din consumul total până în 2030. Totuşi, Comisia atrage atenţia asupra unor disparităţi între statele membre şi a dificultăţilor privind protejarea pădurilor, esenţiale pentru absorbţia carbonului. "Rezervoarele noastre naturale de carbon sunt slăbite", avertizează eurodeputatul centrist Pascal Canfin, invocând degradarea pădurilor ca un risc major. Franţa, deşi susţine utilizarea energiei nucleare "decarbonizate", este criticată pentru întârzierile în adoptarea planurilor de energie regenerabilă. În plus, Belgia, Estonia şi Polonia nu şi-au transmis planurile revizuite, lucru cerut cu insistenţă de Bruxelles.

• Îndoieli şi amânări pentru 2040

După progresele pentru 2030, ţinta pentru 2040 pare mai dificilă. Comisia Europeană a recomandat o reducere cu 90% a emisiilor de CO₂ până în 2040, dar nu a oficializat propunerea în faţa statelor membre. Multe guverne ezită, invocând temeri legate de competitivitatea industriei. În acest context, Bruxelles-ul ar putea introduce flexibilizări, cum ar fi utilizarea certificatelor de carbon de pe pieţele internaţionale, pentru a uşura atingerea ţintei. O propunere oficială este aşteptată până la sfârşitul verii, în perspectiva conferinţei ONU COP30 din Brazilia, în noiembrie.

• O virare pro-business şi o ecologie sub presiune

În ultima perioadă, UE pare să fi schimbat direcţia, adoptând o abordare mai favorabilă afacerilor, sub presiunea competiţiei cu China şi a revenirii lui Donald Trump la Casa Albă. Astfel, au fost amânate: adoptarea legii privind combaterea defrişărilor, măsuri privind responsabilitatea de mediu a multinaţionalelor.

Această schimbare de ton a stârnit critici din partea ONG-urilor de mediu, care denunţă o "dizolvare sistematică" a ambiţiosului Pact Verde European ("Green Deal"). În plus, ascensiunea extremei drepte în mai multe state membre a complicat consensul politic pe teme climatice. Comisara spaniolă Teresa Ribera, responsabilă cu tranziţia energetică, a avertizat: "Trebuie să creăm condiţiile necesare pentru a reduce emisiile cu 90% până în 2040. Europa a demonstrat că obiectivele clare, bazate pe ştiinţă, funcţionează."

UE îşi propune să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Ţintele pentru 2030 şi 2040 sunt paşi esenţiali în această direcţie, însă menţinerea angajamentului politic şi economic devine tot mai dificilă într-un climat geopolitic volatil.