Luna iunie a adus volatilitate pe pieţele lumii

Incertitudinea legată de deschiderea Strâmtorii Ormuz şi de condiţiile acordului de pace SUA - Iran, investiţiile în AI, dar şi înăsprirea politicilor băncilor centrale pe fondul temerilor legate de inflaţie în creştere, au creat volatilitate în pieţe, în luna iunie. Prelungirea cu 60 de zile a armistiţiului cu Iranul a dus la preţuri mai mici ale petrolului, în timp ce aurul şi criptomonedele şi-au continuat scăderea, pe fondul aşteptărilor pentru dobânzi mai mari pentru mai mult timp, potrivit unui raport elaborat de Departamentul de Analiză al TradeVille.

• SUA - Warsh schimbă regulile jocului

Luna iunie a adus o rotaţie dinspre marile companii de tehnologie către blue-chips: Dow Jones a urcat cu aproximativ 2,5%, atingând noi maxime istorice şi depăşind pentru prima dată pragul de 52.000 de puncte (29 iunie, zi în care Alphabet, compania-mamă a Google, a fost inclusă în indice), în timp ce S&P 500 (-1,1%) şi Nasdaq Composite (-2,8%) au închis luna în scădere uşoară, pe fondul slăbiciunii acţiunilor Magnificent 7 şi al unei corecţii în sectorul tehnologic.

- Cele mai recente date economice din SUA

Inflaţia a urcat la 4,2% în mai, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, fiind impulsionată în principal de creşterea puternică a preţurilor energiei pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu.

Inflaţia de bază (core CPI), care exclude alimentele şi energia, a crescut cu doar 0,2% în luna mai, după un avans de 0,4% în aprilie, semnalând o moderare a presiunilor inflaţioniste.

Biroul de Statistică a Muncii din SUA a arătat că au fost adăugate, în mai 2026, 172.000 locuri de muncă non-farm payroll, iar rata şomajului a atins 4,3%.

Încrederea consumatorilor americani a crescut moderat în iunie, la 48,9, susţinută de scăderea preţurilor carburanţilor şi de îmbunătăţirea percepţiei asupra situaţiei financiare personale, dar sentimentul rămâne la niveluri istorice scăzute.

Datele PMI flash pentru iunie arată o accelerare suplimentară a activităţii economice, dar cu slăbirea angajărilor şi menţinerea presiunilor pe preţuri la nivel ridicat. PMI-ul manufacturier a urcat la 55,7, peste estimarea de consens de 54,2 şi peste valoarea din mai, de 55,1, atingând cel mai ridicat nivel din mai 2022. PMI pentru servicii a crescut la 51,3, peste consensul de 51,2.

Noul preşedinte al Fed, Kevin Warsh, şi-a început mandatul cu un accent puternic pe „stabilitatea preţurilor”, afirmând că reducerea inflaţiei la ţinta de 2% este prioritatea absolută a băncii centrale. Prima şedinţa a FOMC sub conducerea preşedintelui Warsh a menţinut dobânzile neschimbate la 3,50%-3,75%, dar a marcat o schimbare clară în comunicarea Fed. Comunicatul a fost mult mai scurt, tonul a fost unul uşor mai agresiv, a eliminat prognoza anticipativă şi a anunţat o revizuire instituţională a Fed prin cinci noi grupuri de lucru.

Pieţele au reacţionat prin creşterea probabilităţii unei majorări de dobândă, cu scăderi ale indicilor bursieri, şi creşterea randamentelor pe termen scurt şi întărirea dolarului. Conform CME Group, pentru şedinţa din 29 iulie, traderii estimează în procent de 67% menţinerea ratei de dobândă.

În 12 iunie, SpaceX a debutat pe Nasdaq, prin cea mai mare listare la bursă din întreaga istorie a omenirii (1.800 miliarde de dolari), acţiunile crescând cu 19% în prima zi, închizând la 160,95 dolari. La mai puţin de două săptămâni după IPO-ul record, compania a finalizat şi termenii unei vânzări de obligaţiuni în valoare de 25 miliarde de dolari.

• Europa - indici cu evoluţie majoritar pozitivă

Principalii indici europeni au avut o lună iunie în mare parte pozitivă, STOXX 600 conducând creşterile, cu aproximativ 2,5%, în timp ce FTSE 100 a avansat cu 0,8%, iar DAX a închis luna în uşoară scădere, cu -0,4%. Evoluţia a fost susţinută de detensionarea treptată a conflictului dintre SUA şi Iran pe parcursul lunii, de revenirea apetitului pentru risc şi de interesul investitorilor pentru sectoare precum tehnologia şi apărarea.

Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat o majorare a ratei dobânzii cu un sfert de punct procentual în şedinţa de politică monetară din iunie, pentru prima dată din 2023, ducând rata sa principală la 2,25%, conform aşteptărilor.

Comparativ cu proiecţiile din martie, estimările privind inflaţia pentru 2026 şi 2027 au fost revizuite în sus din cauza creşterii preţurilor energiei.

Conform noilor proiecţii, inflaţia generală este estimată la o medie de 3% în 2026, 2,3% în 2027 şi 2% în 2028, iar inflaţia de bază, care exclude energia şi alimentele, este prognozată la 2,5% în 2026 şi 2027 şi la 2,2% în 2028.

Creşterea economică a fost revizuită în jos: 0,8% în 2026, 1,2% în 2027 şi 1,5% în 2028.

Contracţia sectorului privat din zona euro s-a atenuat mai mult decât se aştepta în luna iunie, indicele PMI compozit flash S&P Global urcând la 49,5, de la 48,5 în mai, peste estimarea de consens, de 49,2.

Deşi indicele a rămas sub pragul de 50 pentru a treia lună consecutivă, nivelul a marcat un maxim al ultimelor trei luni şi a semnalat o încetinire clară a ritmului de scădere.

Presiunile asupra preţurilor au continuat să se modereze, inflaţia costurilor de intrare scăzând la cel mai redus nivel din februarie, iar creşterea preţurilor de producţie la un minim al ultimelor trei luni.

Problemele din lanţurile de aprovizionare au persistat, dar s-au redus. Angajările au înregistrat cea mai mică scădere din februarie, iar încrederea mediului de afaceri a crescut pentru a două lună consecutiv, deşi rămâne sub media istorică.

Germania a rămas principalul factor de frânare, cu un PMI compozit coborât la minimul ultimelor 18 luni, pe fondul slăbirii activităţii din servicii.

Totuşi, în observaţiile adresate Comisiei pentru Afaceri Economice şi Monetare a Parlamentului European, preşedintele BCE, Christine Lagarde, a minimalizat riscul efectelor de runda a doua generate de creşterea preţurilor energiei în urma conflictului SUA-Iran.

Pieţele monetare din zona euro anticipează aproximativ 33 de puncte de bază de înăsprire până la finalul anului, notează TradeVille.

În Marea Britanie, prim-ministrul Keir Starmer şi-a anunţat demisia pe 22 iunie 2026, iar Andy Burnham este considerat principalul favorit pentru a-i succeda.

Keir Starmer a devenit al şaselea prim-ministru britanic din mai puţin de un deceniu care părăseşte funcţia, anunţându-şi demisia la mai puţin de doi ani după victoria din 2024 a Partidului Laburist.

Competiţia pentru alegerea noului lider începe pe 9 iulie, iar primarul Greater Manchester, Andy Burnham, este considerat principalul favorit.

Având în vedere că Andy Burnham este considerat favorit pentru preluarea conducerii, incertitudinea imediată este legată mai puţin de persoana liderului şi mai mult de alegerea viitorului ministru de finanţe şi de direcţia politicilor economice.

Economia Marii Britanii pare să fie sub presiune crescândă. Activitatea de servicii mai slabă a dus la scăderea activităţii economice în iunie. PMI-ul compozit flash a scăzut la 49,4, sub estimări şi sub nivelul anterior. Serviciile au scăzut la 48,7, iar producţia a fost mai rezilientă, la 53, dar în scădere faţă de luna anterioară. Este a doua lună consecutivă de contracţie, cu noi comenzi în scădere accelerată. Incertitudinea politică internă şi conflictul din Orientul Mijlociu au contribuit la declin. Inflaţia a rămas stabilă, la 2,8%, în mai. Inflaţia serviciilor a crescut la 3,7%, în timp ce inflaţia bunurilor a încetinit la 2%.

După ce, în şedinţa din 18 iunie, Banca Angliei (BoE) a menţinut rata dobânzii de politică monetară la 3,75%, traderii estimează în prezent aproximativ 24 de puncte de bază de majorări ale dobânzilor BoE până la sfârşitul anului.

• ASIA - politica Băncii Japoniei, în atenţie

Banca Japoniei (BoJ) a majorat dobânda de politică monetară cu 25 de puncte de bază, la 1%, cel mai ridicat nivel din 1995, pe fondul presiunilor inflaţioniste, care se extind rapid şi ar putea duce inflaţia de bază peste ţinta de 2%.

Aceasta este prima majorare a Băncii Japoniei din decembrie, când dobânda a fost ridicată la 0,75%, şi prima dată din 1995 când ajunge la 1%.

Decizia a fost adoptată cu 7 voturi la 1, Toichiro Asada exprimându-şi dezacordul şi susţinând menţinerea ratei la 0,75%.

Inflaţia de consum din Japonia s-a situat sub 2% datorită măsurilor guvernamentale de reducere a impactului preţurilor ridicate ale energiei asupra gospodăriilor.

Creşterea costurilor energiei a alimentat aprecierea cu 6,3% în luna mai a indicelui preţurilor producătorilor din Japonia, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani.

BoJ a reiterat că sunt posibile noi majorări de dobândă, în funcţie de evoluţiile economice şi financiare, dar va evalua cu prudenţă momentul şi ritmul viitoarelor ajustări. Condiţiile financiare rămân acomodative, iar ratele reale ale dobânzilor sunt în continuare negative.

Ulterior deciziei, indicele Nikkei 225 a depăşit un nou prag istoric de 70.000 de puncte, încheind luna iunie cu +5,6%.

• Aurul, la cel mai redus nivel din ultimele şapte luni

Aurul a scăzut pe parcursul lunii iunie cu 12%, coborând sub 4.000 de dolari/uncie, la cel mai redus nivel din ultimele peste şapte luni, pe fondul întăririi dolarului american. De la vârful istoric de 5.594,82 dolari uncia atins la finalul lunii ianuarie, aurul spot a scăzut cu -28,52%, iar de la începutul anului (YTD) afişează o scădere de 7,30%.

Argintul a înregistrat o scădere de 23% pe parcursul lunii iunie şi de 19 YTD.

• Petrolul - la cele mai joase niveluri de dinaintea războiului din Iran

Preţurile globale ale petrolului au scăzut în iunie, ajungând la cele mai joase niveluri de dinaintea începerii războiului din Iran, pe măsură ce îngrijorările privind oferta s-au diminuat şi mai multe petroliere blocate au ieşit din Strâmtoarea Ormuz. Cotaţia Brent a scăzut cu 23% în iunie, până la 71 de dolari/baril, în timp ce WTI a coborât cu 21%, până la 70 de dolari/baril, pentru prima dată din 2 martie.

Secretarul american al Energiei, Chris Wright, a declarat că fluxurile de petrol prin Strâmtoarea Ormuz au revenit aproape la nivelurile de dinainte de război, susţinute de escorte militare care ajută petrolierele să treacă prin această rută cheie. Oman a anunţat că va menţine strâmtoarea deschisă fără taxe de tranzit, stabilind două rute temporare pentru nave.

Irakul a cerut OPEC să crească oferta în linie cu capacitatea de producţie.

Conform raportului EIA, stocurile de ţiţei au scăzut la cel mai redus nivel din 1984, reflectând cererea puternică a rafinăriilor şi eliberarea din rezervele strategice. Stocurile totale au scăzut cu 15,1 milioane barili, la 743,3 milioane barili, cel mai mic nivel din ultimii 41 de ani.

• Corecţie puternică în zona cripto

Piaţa cripto a înregistrat o corecţie puternică în iunie; Bitcoin a pierdut 16% în iunie şi este în scădere cu peste 50% faţă de maximul istoric atins în octombrie 2025. Scăderea a fost determinată de factori precum o economie americană mai puternică decât se aştepta, ceea ce a crescut probabilitatea unei politici monetare mai restrictive. Acest lucru a susţinut aprecierea dolarului şi a redus atractivitatea activelor de risc.

De asemenea, ieşiri semnificative de capital din ETF-uri instituţionale, lichidări ale poziţiilor long cu levier ridicat, scăderea încrederii investitorilor după vânzarea limitată de Bitcoin de către Strategy, precum şi o rotaţie mai largă a capitalului către acţiunile din sectorul AI, au afectat piaţa criptomonedelor.

• BVB - plus de 8,7% pentru BET

Indicele de referinţă al Bursei de la Bucureşti, BET, a încheiat luna iunie în creştere cu 8,7%. Acţiunile companiilor cu cele mai mari creşteri sunt Digi Communications (+27,1%), Electrica (+23,9%) şi Cris-Tim Family Holding (+16,6%). La polul opus, nu au fost scăderi relevante în rândul componentelor BET, cele mai slabe evoluţii fiind înregistrate de TeraPlast (nicio mişcare), OMV Petrom +1% şi Banca Transilvania +3,1%.

La data de 22 iunie, Christian Tour s-a listat oficial pe piaţa principală a Bursei de Valori Bucureşti, sub simbolul TRIP, marcând o premieră pentru piaţa de capital locală, ca primul operator de turism prezent la tranzacţionare. Compania a atras 149 milioane lei în cadrul ofertei publice iniţiale desfăşurate între 21 şi 28 mai, oferta fiind subscrisă în proporţie de 121%. Acţiunile au debutat la 1,87 lei, însă au încheiat luna iunie cu o scădere de aproximativ 10%.

• Evenimente cheie în luna iulie

7-8 iulie - Summitul NATO (Turcia)

8 iulie: Şedinţa de politică monetară a BNR

15 iulie: Şedinţa de politică monetară a Băncii Canadei

23 iulie: Şedinţa de politică monetară a BCE

29 iulie: Şedinţa de politică monetară a Fed

30 iulie: Şedinţa de politică monetară a Băncii Angliei

31 iulie: Şedinţa de politică monetară a Băncii Japoniei