Academia Română respinge acuzaţiile politice

Academia Română respinge „categoric” acuzaţiile „nefondate, prea grăbite şi insuficient documentate” lansate de un senator în contextul dezbaterii din Parlament asupra proiectului de modificare şi completare a Legii nr. 752/2001 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei. Academia explică, într-o luare de poziţie oficială, faptul că iniţiativa legislativă depusă în Parlament are drept scop adaptarea cadrului legal la schimbările apărute după adoptarea legii din 2001, atât din perspectiva noilor reglementări naţionale, cât şi a realităţilor administrative actuale.

• Mandatele de conducere rămân limitate la două

Biroul Prezidiului Academiei Române, forul său de conducere, subliniază că actualele prevederi privind ocuparea funcţiilor de conducere - preşedinte, vicepreşedinţi şi secretar general - rămân neschimbate. Astfel, aceeaşi persoană poate ocupa o funcţie de conducere pentru maximum două mandate, iar alegerile se desfăşoară în conformitate cu Regulamentul aprobat de Adunarea Generală, Legea şi Statutul instituţiei. Reprezentanţii Academiei dau asigurări că aceste principii vor fi menţinute şi în forma finală a legii ce urmează a fi adoptată de Parlament. În comunicatul instituţiei este reiterată şi situaţia patrimoniului Academiei Române, care include terenuri, imobile şi opere de artă primite prin testament de la donatori încă din anul 1866. Aceste bunuri au fost confiscate de regimul comunist în 1948 şi administrate defectuos timp de peste cinci decenii.

După 1989, Academia a reuşit să recupereze o parte din acest patrimoniu în urma unor procese îndelungate şi costisitoare şi încearcă, în prezent, să îl restaureze şi să îl pună în valoare, în pofida resurselor limitate.

• Rolul Fundaţiei „Patrimoniu”

Pentru administrarea bunurilor recuperate, Academia Română a înfiinţat în anul 2005 Fundaţia „Patrimoniu”, în calitate de fondator unic. Aceasta este o persoană juridică de drept privat, fără scop patrimonial, apolitică şi neguvernamentală, constituită conform Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000.

Potrivit Academiei, fundaţia are ca scop principal sprijinirea activităţilor ştiinţifice, culturale şi artistice ale forului academic, precum şi derularea unor acţiuni sociale şi patrimoniale, printre care acordarea anuală de burse pentru elevi cu rezultate foarte bune, dar cu resurse financiare reduse. De asemenea, instituţia precizează că majoritatea proprietăţilor private ale Academiei sunt dobândite cu clauze de neînstrăinare şi nu pot fi tranzacţionate, nici în prezent, nici în viitor.

• Controverse politice în jurul proiectului de lege

Reacţia Academiei Române vine după ce senatorul USR Ştefan Pălărie a criticat public propunerea legislativă iniţiată de 14 senatori şi deputaţi din partea PSD, PNL, AUR şi a grupului minorităţilor naţionale. Proiectul a primit raport de admitere în Comisia juridică a Senatului şi urmează să fie dezbătut în plen. Parlamentarul USR a susţinut că legea nu ar trebui adoptată, comparând graba cu care este promovată cu celebra Ordonanţă 13 şi avertizând că unele fapte cu potenţial penal ar putea fi dezincriminate prin aplicarea legii penale mai favorabile. În replică, senatorul PSD Robert Cazanciuc, unul dintre iniţiatorii proiectului, afirmă că modificarea legislativă este necesară pentru a asigura un cadru legal coerent care să permită Academiei Române să funcţioneze optim.