AEP cere sprijin parlamentar pentru reformă şi respinge acuzaţiile politice

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) respinge categoric acuzaţiile politice şi cere PNL să susţină reforma instituţiei, nu să o blocheze. AEP subliniază că este o instituţie autonomă, independentă şi apolitică, care îşi exercită atribuţiile cu imparţialitate, în interesul democraţiei şi al corectitudinii procesului electoral, potrivit unui comunicat de presă.

AEP respinge categoric încercarea de a transforma instituţia într-o ţintă a disputelor politice dintre partide. În ultimele nouă luni, Autoritatea Electorală Permanentă a iniţiat un amplu proces de revizuire a legislaţiei electorale prin elaborarea mai multor iniţiative: Proiectul de lege pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2024/900 privind transparenţa şi vizarea publicului-ţintă în publicitatea politică; Proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative în materie electorală, în vederea transpunerii Directivelor (UE) 2025/1788 privind alegerile pentru Parlamentul European şi (UE) 2026/1194 privind alegerile locale pentru cetăţenii Uniunii Europene; Proiectul de lege privind alegerile anticipate; Proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente; Proiectul de lege privind partidele politice, conform sursei citate.

Toate aceste propuneri au fost analizate alături de reprezentanţi ai partidelor politice parlamentare şi neparlamentare, ai societăţii civile şi ai mediului universitar, dezbaterile generând observaţii valoroase pentru îmbunătăţirea soluţiilor legislative. Demersurile de reformă iniţiate de AEP au la bază necesitatea adaptării cadrului normativ la evoluţiile democratice, tehnologice şi instituţionale, eliminării disfuncţionalităţilor legislative şi consolidării mecanismelor de transparenţă, control şi responsabilitate în procesul electoral. Obiectivul acestor iniţiative este construirea unui sistem electoral coerent, predictibil şi rezilient, care să răspundă atât provocărilor actuale, cât şi celor viitoare, potrivit comunicatului.

Totodată, proiectul legii privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale se află într-un stadiu avansat de elaborare, iar Autoritatea Electorală Permanentă desfăşoară activităţi de documentare şi fundamentare pentru elaborarea proiectului de lege privind Codul electoral. De asemenea, în luna martie 2026, Autoritatea Electorală Permanentă a depus la Parlament Regulamentul de organizare şi funcţionare a instituţiei, care nu a fost aprobat nici până în prezent, conform sursei citate.

Prin urmare, acuzaţia că aceste demersuri ar servi interesele unui partid este nefondată şi reprezintă o încercare de politizare a unei reforme necesare. Rapoartele de activitate ale AEP pentru 2024 şi 2025 documentează problemele reale ale sistemului electoral. Reforma nu este despre vreun partid politic, este despre funcţionarea corectă a democraţiei, potrivit comunicatului.

AEP consideră relevant faptul că preşedintele PNL vorbeşte, într-un interviu recent, despre necesitatea restructurării AEP. Această necesitate nu este una nouă şi nici o temă apărută în discursul politic al momentului. Ea este deja analizată şi fundamentată de AEP în Raportul privind organizarea şi funcţionarea instituţiei, depus la Parlament. Reforma instituţiei nu poate fi susţinută doar declarativ şi, în acelaşi timp, blocată procedural. AEP face apel la reprezentanţii PNL din comisiile juridice ale Parlamentului să îşi asume această responsabilitate şi să contribuie activ la dezbaterea şi adoptarea proiectului, conform sursei citate.

AEP reaminteşte că se află sub autoritatea Parlamentului, iar autonomia sa trebuie respectată şi protejată sub toate aspectele, inclusiv în declaraţiile publice, potrivit comunicatului Direcţiei comunicare şi relaţii publice din 6 noiembrie 2026.