AFP: Louise Mushikiwabo şi Dacian Cioloş se detaşează în cursa pentru conducerea Francofoniei

Actuala secretară generală a Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei (OIF), rwandeza Louise Mushikiwabo, şi fostul prim-ministru al României Dacian Cioloş par să fie principalii favoriţi în competiţia pentru conducerea organizaţiei, potrivit mai multor surse citate luni de AFP.

Liderii celor 53 de state membre ale OIF urmează să desemneze viitorul secretar general la 16 noiembrie, la Phnom Penh, capitala Cambodgiei, pentru un mandat de patru ani, în competiţie se mai află congoleza Juliana Lumumba şi mauritaniana Coumba Ba, conform sursei.

Campania s-a intensificat în ultimele săptămâni, pe fondul tensiunilor dintre Republica Democrată Congo şi Rwanda. În cursă au apărut controverse privind influenţa politică asupra organizaţiei, modalitatea de desemnare a viitorului conducător şi posibilitatea unei candidaturi-surpriză, potrivit publicaţiei.

Louise Mushikiwabo, fost ministru de externe al Rwandei în perioada 2009-2018 şi apropiată a preşedintelui Paul Kagame, urmăreşte obţinerea unui al treilea mandat. Reprezentanţii săi invocă reformele realizate în cadrul organizaţiei şi intenţia de a extinde programele din domeniul tehnologiei digitale, antreprenoriatului şi pregătirii tinerilor, conform sursei.

Dacian Cioloş, premier al României între 2015 şi 2017 şi fost comisar european pentru agricultură, propune o francofonie „utilă”, în care limba franceză să devină o „limbă de oportunităţi”, în special în plan economic, potrivit publicaţiei.

Rivalitatea dintre Rwanda şi Republica Democrată Congo complică însă competiţia. Deşi Mushikiwabo şi Juliana Lumumba încearcă să se distanţeze de disputa dintre ţările lor, guvernele celor două state ar acţiona în culise. RDC, a doua ţară francofonă din lume, cu 57,3 milioane de locuitori, potrivit OIF, ar fi ameninţat că se retrage din organizaţie dacă reprezentanta Rwandei obţine un nou mandat. Kinshasa acuză Kigali că sprijină gruparea armată M23, conform sursei.

Criticii lui Mushikiwabo susţin că aceasta ar fi transformat organizaţia într-un instrument de influenţă al guvernului rwandez şi îi reproşează un stil de conducere autoritar. Acuzaţiile au fost respinse de purtătoarea sa de cuvânt, Oria Vande Weghe. Tensiunile dintre cele două state îngrijorează mai mulţi membri ai OIF, care se tem că disputa ar putea afecta unitatea organizaţiei, potrivit publicaţiei.

Nici Franţa, care asigură 36% din bugetul OIF, nici Canada, cu o contribuţie de 25%, nu şi-au exprimat public preferinţa pentru vreun candidat. În 2018, preşedintele francez Emmanuel Macron a susţinut-o pe Mushikiwabo, într-un context de apropiere între Paris şi Kigali, conform sursei.

Ceilalţi doi candidaţi încearcă să se prezinte drept alternative. Mauritaniana Coumba Ba mizează pe ideea unei soluţii de compromis provenite din Africa, continent care reuneşte 26 dintre cele 53 de state membre şi aproximativ 65% dintre vorbitorii de franceză. Potrivit proiecţiilor citate de AFP, ponderea acestora ar putea ajunge la 90% până în 2050.

În cazul lui Cioloş, o sursă familiarizată cu mecanismele interne ale OIF a apreciat că intervenţiile sale au fost bine primite, în special datorită propunerilor concrete şi accentului pus pe transparenţă. Acelaşi interlocutor a indicat însă că principalul reproş care i se aduce este faptul că nu provine din Africa. Cioloş a afirmat că nu a întâlnit direct o asemenea obiecţie şi a criticat contestarea unui candidat pe criterii de culoare a pielii. El a subliniat că OIF este o organizaţie internaţională, nu una regională, şi a anunţat că ar dori să numească o femeie africană în funcţia de administrator al organizaţiei, potrivit publicaţiei.

O altă controversă vizează procedura de desemnare. În mod tradiţional, secretarul general este ales prin consens, definit în cadrul OIF drept unanimitate minus 10%. În 2022, statele membre au aprobat însă şi posibilitatea unui vot cu majoritate simplă, în cazul în care consensul nu poate fi obţinut. Într-un scrutin cu voturi împărţite, un candidat ar putea câştiga cu numai 14 voturi, ceea ce ridică întrebări privind legitimitatea rezultatului. Reprezentanţii administraţiei actuale au precizat că regulile au fost elaborate şi aprobate de statele membre, inclusiv de cele care au depus candidaturi, conform sursei.

În ultimele zile a circulat şi informaţia potrivit căreia fostul preşedinte senegalez Macky Sall, care s-a retras în octombrie din cursa pentru funcţia de secretar general al ONU, ar putea candida la conducerea Francofoniei. Anturajul său a dezminţit însă această posibilitate, potrivit publicaţiei.

Decizia finală este aşteptată la reuniunea din Cambodgia. Un membru al uneia dintre echipele de campanie şi-a exprimat speranţa că liderii statelor membre vor găsi o soluţie de compromis, avertizând că, în caz contrar, Francofonia riscă să-şi piardă din influenţă şi relevanţă, conform sursei.