ANALIZĂ XTB, Claudiu Cazacu: Canicula pune presiune pe economie

Canicula afectează transportul, producţia de energie şi productivitatea, dar schimbă şi rapid lista de cumpărături a consumatorilor, ceea ce creează pierderi pentru unele industrii şi profit pentru altele, arată Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România, companie de investiţii pe bursele internaţionale, conform unui comunicat de presă remis redacţiei.

Vestul Europei se confruntă cu al patrulea val de căldură al anului. Italia a introdus toate marile oraşe în zona de alertă maximă generată de riscurile la adresa sănătăţii, Franţa şi Spania se luptă în continuare cu incendiile, iar în Slovacia şi Austria s-au atins noi recorduri de temperatură de peste 41 de grade.

Valul de caniculă urmează să ajungă şi în România, însă sunt aşteptate şi precipitaţii pe suprafeţe ample, în zilele de joi şi vineri. Rinul şi Dunărea au atins niveluri minime record în unele regiuni, blocând sau limitând sever traficul naval şi producţia de energie nucleară. Dificultăţi pe arterele logistice esenţiale pentru transportul materiilor prime, produselor chimice şi bunurilor de consum se adaugă costurilor energiei şi combustibililor şi pun presiune pe economia europeană. O estimare a Institutului Kiel descrie un impact de 1% în industrie şi de 0,1-0,2% pentru întreaga economie germană venind dinspre o singură lună de niveluri scăzute ale Rinului, subliniază Claudiu Cazacu.

La scară europeană, dimensiunea efectelor este amplificată de problemele de pe Dunăre. Deşi unele ploi acumulate recent în zona bazinului superior al Dunării sunt estimate să ofere sprijin în perioada următoare, e nevoie de un influx suplimentar consistent pentru a readuce situaţia ”pe linia de plutire”.

Prelungirea situaţiei restricţionate ar adânci costurile cu energia şi transportul, punând în pericol chiar şi estimarea de 0,7-0,8% pentru avansul economiei zonei Euro anul acesta, care ar marca aproape o înjumătăţire faţă de ritmul anului 2025. În cea mai recentă evaluare, BCE a coborât chiar estimarea de creştere la 0,6%, o ajustare semnificativă faţă de estimarea de 1% anterioară.

Canicula modifică lista de cumpărături

La nivelul consumatorilor, tiparele de cumpărături se modifică. În primă fază, temperaturile ridicate accelerează achiziţiile de echipamente de răcire, componente de bricolaj pentru protecţie faţă de razele solare, hainele lejere şi costumele de baie. Pe termen mai lung, temperaturile ridicate susţin vânzările de băuturi reci, creme de protecţie solară şi îngheţată. În acest context, companii precum Magnum Ice Cream Company înregistrează venituri în creştere. Firma desprinsă din Unilever deţine aproximativ 21% din piaţa globală fiind prezentă în 80 de ţări. Acţiunile sale au crescut cu 48% de la minimul din 27 aprilie şi au un avans de 24,1% anul acesta. În acelaşi timp Unilever, care deţine brandul Lipton, a pierdut pe bursă 1,07% anul acesta, arată Claudiu Cazacu.

Portofoliul său diversificat spune mai degrabă o poveste despre poziţia de piaţă, prinsă între presiunea pe preţurile materiilor prime şi reticenţa consumatorilor de a cheltui. O situaţie similară se observă la General Mills, unde scăderea este şi mai adâncă, de 21,41% anul acesta, brandul sau Häagen-Dazs neffind de ajuns pentru a tracta întregul grup, apăsat de costul cu datoriile, în zona de profit. Brandul a înregistrat creştere în Japonia şi interes sporit în Coreea de Sud, dar a ieşit din activitatea de vânzare directă de pe piaţa din China.

Magnum deţine în România Betty Blue, care se află în top pe piaţa locală de îngheţată, dar şi Napoca, aflată pe poziţia a patra. Top Gel este pe locul secund şi Corso, deţinută de Macromex, este pe locul al treilea. Deşi unele companii din domeniu au înregistrat în 2025 scăderi uşoare ale veniturilor şi profiturilor, anul acesta are premise bune pentru sector, subliniază reprezentantul XTB.

Per total, însă, încrederea consumatorilor din România resimte efectele inflaţiei şi ale incertitudinii. La nivel general, în Europa, când termometrul urcă prea mult, activitatea economică are de suferit, productivitatea este erodată, iar impactul asupra PIB-ului poate ajunge la 0,3-0,5%, potrivit unui studiu din 2021 (García-Leon et al.).

Important de asemenea, efectele sunt distribuite neuniform, în regiunile vulnerabile depăşind chiar 1% din PIB. Cifrele din studiu ar putea, având în vedere tendinţele, chiar să subestimeze impactul viitor al episoadelor de căldură extremă.