ANALIZĂ XTB: Românii îşi asumă riscuri fără să-şi dea seama

Deşi interesul pentru investiţii şi instrumente financiare digitale este tot mai vizibil, obiceiurile românilor arată că prudenţa şi educaţia financiară rămân la un nivel redus, potrivit unui comunicat, emis redacţiei, de la care transmitem cele ce urmează. Mulţi utilizatori tratează superficial măsurile de siguranţă şi protecţie ale platformelor, expunându-se unor riscuri majore, arată un sondaj realizat la solicitarea XTB România.

Doar 3 din 10 români (30%) au deschis vreodată un cont pe o platformă de investiţii, iar o parte importantă dintre aceştia nu verifică dacă platforma este reglementată sau sigură. Rezultatele desprinse din studiul realizat de iSense, la solicitarea XTB, indică o nevoie clară de informare şi responsabilizare în ceea ce priveşte utilizarea instrumentelor financiare moderne şi a platformelor care pun la dispoziţie aceste instrumente.

La o analiză mai detaliată a comportamentelor de verificare a siguranţei platformelor de investiţii, rezultatele arată diferenţe importante între utilizatori: 36% dintre respondenţi verifică întotdeauna dacă o companie este reglementată şi sigură, 22% fac acest lucru doar uneori, 28% nu verifică niciodată, iar 14% nu ştiu sau nu îşi amintesc dacă au făcut astfel de verificări.

Diferenţele între generaţii sunt, de asemenea, vizibile. Tinerii între 18 şi 34 de ani sunt mai predispuşi să verifice ocazional (34%), în timp ce lipsa totală a verificărilor este mai frecventă în rândul persoanelor cu vârste între 45 şi 54 de ani (33%) şi 55-65 de ani (38%).

„Aceste date arată un paradox important: generaţiile mai tinere, care de obicei dispun de mai puţine resurse, sunt totuşi mai prudente şi mai atente la siguranţă, în timp ce persoanele mature, care în general deţin sume mai mari pentru investiţii, tind să fie mai relaxate în privinţa verificărilor. Lipsa de informare şi încrederea bazată pe percepţii pot transforma uşor deciziile financiare în riscuri inutile”, explică Radu Puiu, analist financiar XTB România.

Rezultatele studiului conturează, aşadar, imaginea unei pieţe aflate la început de drum, unde lipsa educaţiei financiare se combină cu un grad ridicat de risc. Deşi interesul pentru investiţii este în creştere, prudenţa lipseşte: aproape o treime dintre românii care investesc nu verifică siguranţa platformei înainte de a deschide un cont. Situaţia subliniază nevoia urgentă de informare şi de utilizare a platformelor reglementate, într-un context al digitalizării accelerate.

Când vine vorba de siguranţa digitală, mulţi români par să lase lucrurile la voia întâmplării. Aproape jumătate dintre respondenţi (48%) îşi schimbă parolele doar când sunt obligaţi, iar unul din cinci o face o singură dată pe an. Doar 26% respectă recomandările de securitate, ceea ce arată o vulnerabilitate crescută şi o atitudine relaxată faţă de protejarea propriilor conturi financiare.

„Odată cu digitalizarea investiţiilor, securitatea conturilor devine o condiţie esenţială pentru stabilitatea financiară. Măsuri simple, precum schimbarea regulată a parolelor şi alegerea platformelor reglementate, pot preveni riscuri majore şi pot proteja investiţiile utilizatorilor”, mai adaugă Radu Puiu.

Modul în care românii se informează despre investiţii reflectă o preferinţă clară pentru surse considerate sigure şi instituţionale. Site-urile oficiale ale băncilor, BNR şi instituţiilor financiare rămân prima opţiune pentru 59% dintre respondenţi, procent care urcă la 68% în rândul persoanelor de 55-65 de ani. Presa financiară specializată ocupă locul al doilea, cu 38%, în timp ce doar un sfert dintre participanţi (25%) declară că se bazează pe informaţiile oferite de platformele de investiţii, brokeri sau de apropiaţi.

Canalele moderne, precum reţelele sociale şi influencerii, atrag 17% dintre români, iar presa generalistă 15%. Totuşi, 1 din 10 respondenţi recunoaşte că nu caută deloc informaţii legate de investiţii sau siguranţă financiară, un semnal al nevoii persistente de educaţie economică şi digitală.

Analizând aceste rezultate, sondajul arată o discrepanţă majoră între dorinţa românilor de a-şi proteja economiile şi modul în care îşi gestionează efectiv siguranţa financiară. Deşi majoritatea preferă surse oficiale atunci când caută informaţii, aplicarea regulilor de bază privind securitatea digitală rămâne limitată.

Concluziile confirmă necesitatea dezvoltării unui nivel mai ridicat de educaţie financiară şi digitală, capabil să transforme atenţia declarată pentru protecţia banilor într-un comportament real de prevenţie.