AP: Bursele europene şi asiatice au închis vineri în scădere modestă, după demisia lui Jensen Huang de la Nvidia

Acţiunile au fost în majoritate în scădere vineri în Europa şi Asia, dar pierderile au rămas modeste, pe măsură ce investitorii au evaluat modul în care demisia lui Jensen Huang din funcţia de CEO al Nvidia ar putea afecta industria globală a inteligenţei artificiale. O pană globală a serviciilor web Microsoft a perturbat conturile de e-mail şi alte aplicaţii din întreaga lume, dar pare să fi avut un impact direct redus asupra pieţelor, potrivit Associated Press.

Microsoft a declarat vineri, într-o actualizare, că pana afectează o gamă largă de oferte Microsoft 365 care interacţionează cu serviciile Exchange Online şi de e-mail. Utilizatorii au raportat că servicii precum Outlook, Teams şi asistentul AI Copilot sunt indisponibile. Contractele futures din SUA au fost aproape neschimbate. În primele tranzacţii europene, indicele DAX al Germaniei a scăzut cu 0,1%, la 26.748,60 puncte, iar CAC 40 din Paris a pierdut 0,1%, la 8.353,98 puncte. Indicele FTSE 100 al Marii Britanii a scăzut cu 0,1%, la 10.856,66 puncte, conform sursei citate.

Indicele Nikkei 225 al Japoniei a crescut cu 0,5%, la 61.142,35 puncte. Acţiunile producătorului de echipamente pentru cipuri Tokyo Electron au urcat cu 1,7%, în timp ce producătorul de cipuri de memorie Kioxia Holdings a scăzut cu 2,3%. SoftBank Group, investitor în OpenAI, a pierdut 5,1%. Indicele Kospi din Coreea de Sud a scăzut cu 1%, la 5.290,53 puncte. Samsung Electronics, una dintre cele mai valoroase companii din Coreea de Sud, a scăzut cu 1%, iar producătorul de cipuri de memorie SK Hynix a pierdut 3%. Indicele Taiex din Taiwan a câştigat 1,4%, iar producătorul de cipuri TSMC a adăugat 0,4%, potrivit Associated Press.

Plecarea lui Huang, care a co-fondat Nvidia şi a fost un arhitect cheie al rolului companiei în centrul boom-ului AI, a ridicat semne de întrebare cu privire la viitorul companiei. Acţiunile sale au scăzut cu 4% după anunţarea demisiei. Huang a fost faţa Nvidia şi a fost considerat de unii din industrie mai mare decât Nvidia însăşi. El a demisionat după ce relaţia sa cu o executivă chineză din domeniul tehnologiei a stârnit îngrijorări privind securitatea naţională a SUA. Directorul financiar de lungă durată al Nvidia, Colette Kress, va fi CEO interimar, conform sursei citate.

Un pilon al boom-ului AI, Nvidia se tranzacţionează alternativ cu Apple ca cea mai valoroasă companie de pe Wall Street şi a investit masiv în alte firme AI. Observatorii pieţei vor urmări cu atenţie ce ar putea însemna problemele Nvidia pentru debuturile publice viitoare ale companiilor AI, cum ar fi IPO-ul în aşteptare al Anthropic, evaluat la 1,3 trilioane de dolari. Preţurile acţiunilor multor companii asiatice care produc cipurile, serverele şi alte hardware-uri folosite pentru AI au fost strâns legate de viteza dezvoltării infrastructurii AI din SUA. Indicele Hang Seng din Hong Kong a pierdut 1,6%, la 23.637,60 puncte. Indicele Shanghai Composite a scăzut cu 0,6%, la 3.634,35 puncte. Indicele S&P/ASX 200 din Australia a scăzut cu 0,7%, la 9.082,20 puncte, iar Sensex din India a pierdut 0,6%, potrivit Associated Press.

Joi, indicele de referinţă S&P 500 al Wall Street a scăzut cu 0,4%. Dow Jones Industrial Average a scăzut cu 0,4%, iar Nasdaq Composite, dominat de tehnologie, a scăzut de asemenea cu 0,4%. Acţiunile unor rivali ai Nvidia au crescut joi, inclusiv AMD, ale cărei acţiuni au urcat cu 5,9%. Acţiunile au fost sub presiune şi pe fondul creşterii preţurilor petrolului, după ce preşedintele american Donald Trump a declarat joi că SUA nu au „nevoie de un acord cu Iranul", în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu continuă. „Nu avem nevoie de un acord cu Iranul. Acele vremuri au trecut de mult. Le-am luat banii, sute de miliarde de dolari, şi le-am luat Strâmtoarea!", a postat el pe reţelele sociale. Vineri dimineaţă, ţiţeiul Brent se tranzacţiona cu 0,3% mai sus, la 96,07 dolari pe baril, faţă de aproximativ 72 de dolari pe baril la sfârşitul lunii februarie, înainte de începerea războiului cu Iranul. Ţiţeiul de referinţă din SUA a crescut cu 0,1%, la 88,08 dolari pe baril. Dolarul american a urcat la 159,92 yeni japonezi, de la 159,84 yeni, iar euro se tranzacţiona la 1,1066 dolari, în creştere de la 1,1055 dolari, conform Associated Press.