Argument pentru Energie: România are proiecte de peste 3.500 MW în autorizare, dar investiţiile în reţele rămân esenţiale

România are proiecte energetice de peste 3.500 MW în curs de autorizare, dar dezvoltarea producţiei şi a stocării depinde de investiţiile în reţelele de transport şi distribuţie, potrivit unui comunicat. Infrastructura, regulile fiscale predictibile şi aplicarea unei strategii pe termen lung au fost printre temele centrale ale dezbaterii „Argument pentru Energie", organizată pe 8 octombrie de platforma „Argument pentru România", conform aceleiaşi surse. Reprezentanţii autorităţilor şi ai pieţei au discutat măsuri pentru reducerea costurilor suportate de consumatori şi atragerea investiţiilor în sector, potrivit documentului.

Riscul unor noi scumpiri şi nevoia unui pact pentru energie

Cristian Buşoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a declarat că Uniunea Europeană şi, prin urmare, România se pregătesc de o iarnă şi o primăvară cu preţuri mari, potrivit comunicatului. El a arătat că este posibilă şi o creştere de 20-25%, potrivit evaluărilor unor experţi independenţi, conform aceleiaşi surse. Buşoi a explicat că aceste creşteri reduc competitivitatea marilor consumatori industriali, ceea ce pune presiune pe taxe şi impozite, pe locurile de muncă şi duce la creşterea preţului produselor finite, generând un efect de inflaţie şi probleme privind puterea de cumpărare, potrivit documentului.

Sebastian Burduja, fost ministru al Energiei, a declarat că în energie şi, în general, în viaţa publică românească, nu există continuitate, potrivit comunicatului. El a arătat că din cauza orgoliului, lipsei de viziune şi de leadership nu a existat o continuitate a lucrurilor bune, decât cu anumite excepţii, iar rezultatele se văd astăzi, conform aceleiaşi surse. Burduja a spus că marile proiecte energetice nu au culoare politică şi nu trebuie să aibă, potrivit documentului. El a propus un Cod al energiei care să simplifice, să unifice, să integreze şi să coreleze toată legislaţia pe energie, dublat de un pact pentru energie, conform comunicatului.

Investiţii în reţele şi stimulente pentru stocarea energiei

Mircea Man, secretar general ANRE, a declarat că în goana după energie se uită un pic că România are un consum scăzut la energie electrică şi gaz, ceea ce arată starea economiei, potrivit comunicatului. El a arătat că astăzi nu există lipsă de proiecte, cu peste 3.500 de megawaţi la autorizare şi peste 600 de solicitări, dar că în paralel trebuie gândite investiţiile în Transelectrica şi în reţelele de distribuţie, conform aceleiaşi surse. Man a subliniat că soluţia nu este alta decât investiţii în reţele, atât pentru distribuţie, cât şi în Transelectrica, potrivit documentului.

Virgil Popescu, fost ministru al Energiei, a declarat că prosumatorii au ajuns o forţă în România, potrivit comunicatului. El a arătat că aceştia pot fi ajutaţi printr-o singură schimbare legislativă: să li se permită tuturor să vândă energia la preţul orar, conform aceleiaşi surse. Popescu a explicat că asta i-ar stimula să investească singuri în stocare, să păstreze energia produsă ziua şi să o vândă seara, potrivit documentului. El a adăugat că nu ar mai fi nevoie nici de investiţii de la buget, nici de linii de credit dedicate, pentru că piaţa ar crea singură stimulentul pentru baterii, conform comunicatului.

Reguli fiscale predictibile şi costuri care se pot reflecta în facturi

Gabriel Biriş, avocat, expert în fiscalitate şi fost secretar de stat, a declarat că companiile au nevoie de predictibilitate, potrivit comunicatului. El a arătat că statul nu poate să vină cu supraimpozite când preţurile cresc, iar când scad să spună că este treaba investitorului, conform aceleiaşi surse. Biriş a spus că, dacă se doresc investiţii şi reindustrializare, este nevoie de preţuri decente, stabilitate şi predictibilitate, potrivit documentului. El a adăugat că nu crede în facilităţi, pentru că distorsionează piaţa, ci într-un tratament corect, egal, fără discriminări între sectoare, conform comunicatului.

Antal Lorant, preşedintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale din Senat, a declarat că Hidroelectrica, care ar trebui să fie foarte importantă pentru echilibrare, a ajuns să furnizeze energie în bandă, potrivit comunicatului. El a arătat că această companie îşi consumă capacitatea pentru a da energie României şi pentru a reduce necesarul de import, dar că, din punct de vedere tehnic, capacităţile hidro au un rol foarte important în piaţa de echilibrare, conform aceleiaşi surse. Lorant a avertizat că, dacă piaţa de echilibrare nu devine mai stabilă, aceste costuri ridicate vor ajunge, la un moment dat, şi în factură, potrivit documentului.

Panouri fotovoltaice la blocuri şi o strategie dincolo de mandatele politice

Cezar Drăgoescu, membru al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor, a prezentat două iniţiative legislative care vor permite reducerea cheltuielilor locatarilor prin instalarea de panouri fotovoltaice pe acoperişurile blocurilor şi pe balcoane, potrivit comunicatului. El a declarat că sunt discuţii şi cu PNL, UDMR, PSD şi AUR, că vor fi două proiecte coiniţiate de toate partidele şi că se află în etapa de finisare, conform aceleiaşi surse. Drăgoescu a estimat că în două săptămâni proiectele vor intra pe circuitul legislativ, potrivit documentului.

Eugen Cristian Şipoş, membru al Comisiei pentru energie, infrastructură energetică şi resurse minerale din Senat, a declarat că astăzi există un set de dorinţe numit „strategie naţională", dar care nu se respectă, potrivit comunicatului. El a arătat că fiecare guvern vine cu un set de legi pe care le consideră mai bune şi nu există predictibilitate, conform aceleiaşi surse. Şipoş a spus că problema este, mai degrabă, de aplicare consecventă a unei strategii şi de corelare a proiectelor între ele, potrivit documentului. El a subliniat că este nevoie de o strategie pe 10-20 de ani, pentru că proiectele energetice implică decizii tehnice, economice şi de infrastructură care se întind pe perioade mult mai lungi decât un mandat politic, conform comunicatului.

Lucian Toader, preşedintele Societăţii Comunităţilor de Energie din România, a declarat că problema este că, neavând o continuitate în guvern, totul se schimbă de la o guvernare la alta, potrivit comunicatului. El a arătat că astfel ajung proiecte neterminate sau proiecte finalizate pe ultima sută de metri, cum s-a întâmplat şi cu PNRR, conform aceleiaşi surse. Toader a spus că există finanţări care se lansează cu ani de întârziere şi plăţi care se fac cu ani de întârziere, ceea ce înseamnă lipsă de predictibilitate, potrivit documentului. El a dat exemplul Programului Tranziţie Justă, care s-a deschis după trei ani, şi a arătat că, dacă se întârzie cu transpunerea legislaţiei, nu se pot atrage nici finanţări, conform comunicatului.

Electrificarea şi stocarea depind de capacitatea reţelelor

Alina Arsani, Head of Energy Systems Programme în cadrul think-tank-ului Energy Policy Group, a declarat că gospodăriile din România plătesc de 4,3 ori mai mult pentru o unitate de energie electrică faţă de gazul natural, potrivit comunicatului. Ea a arătat că, pentru statele în care există o diferenţă foarte mare între preţul la energie electrică şi gaz natural, procesul de electrificare va fi mult mai lent, conform aceleiaşi surse. Arsani a explicat că procesul de accelerare a electrificării implică inclusiv o povară asupra reţelelor, atât de transport, cât şi de distribuţie, potrivit documentului. Ea a estimat investiţiile necesare pentru reţele de transport la 6,8 miliarde de euro până în 2030, conform comunicatului.

Dan Pîrşan, preşedintele Asociaţiei Prosumatorilor şi a Comunităţilor de Energie din România, a declarat că România are 1,1 gigawaţi capacitate de stocare, iar Bulgaria are 6 gigawaţi, potrivit comunicatului. El a arătat că, dacă bulgarii se culcă, România nu îi va putea ajunge din urmă nici în 10 ani, conform aceleiaşi surse. Pîrşan a avertizat că, dacă mâine vin 10 miliarde de euro, oameni, investitori, firme care să investească în bateriile de stocare de care este atâta nevoie, aceştia nu au unde să le interconecteze, potrivit documentului.