Audieri tensionate pentru Guvernul Mureşan

Audierile miniştrilor propuşi de premierul desemnat Siegfried Mureşan au constituit un nou moment de dispută între coaliţia de moment dintre PSD, AUR, SOS, PACE şi UPR şi reprezentanţii USR ce ar urma să facă parte din viitorul guvern. Tonul pentru desfăşurarea audierilor a fost trasat încă de la prânz de Sorin Grindeanu, preşedintele PSD, care a anunţat că parlamentarii social-democraţi vor vota împotriva învestirii Cabinetului Mureşan. Poziţia sa a primit şi sprijin din partea liderului AUR, George Simion, care a afirmat că parlamentarii acestei formaţiuni politice nu vor participa nici la lucrările din comisii, dar se pare că unii aleşi ai acesteia au ţinut să fie prezenţi pentru a-i lua la rost pe miniştrii propuşi de Siegfried Mureşan.

Primul audiat a fost Sebastian Burduja, fost ministru al Energiei în guvernările Ciolacu, care a reiterat priorităţile energetice ale ţării în privinţa realizării de noi capacităţi de producţie şi de stocare, extragerii gazelor naturale din Marea Neagră, dar şi demarării şi finalizării proiectelor din domeniul energiei hidrotehnice şi nucleare. Referitor la preţurile energiei din piaţa liberă şi, în special, ale gazelor naturale din această perioadă, Sebastian Burduja a spus: „În prezent, preţul gazului este plafonat. El este setat după o formulă în care, teoretic, rămâne în anumite marje, dar să ştiţi că nu există furnizori de gaz care pot cumpăra doar la 110 lei gazul, pentru că există volume de echilibrare, există tranzacţii de pe o zi pe alta şi aşa mai departe. Trebuie urmărită evoluţia în următoarele luni. Vorbim de luna martie anul viitor (n.red. - la finalul căreia preţul nu va mai fi plafonat pentru consumatorii casnici), vorbim de conflictul din Orientul Mijlociu, de aceste tensiuni care au dus la aceste explozii de preţ şi e corect să le spunem românilor că nu totul depinde de un ministru sau de un guvern al României”.

Referitor la preţurile la carburanţi şi la eventualitatea aplicării unei noi reducei ai accizelor la benzină şi motorină, domnul Burduja a precizat, după ce a ieşit din sala în care a fost audiat: „Cred că orice guvern va veni, având în vedere evoluţiile internaţionale, va sta la masă şi va găsi soluţii pentru români, dar repet, mai ales soluţii ţintite cum avem pentru fermieri, pentru transportatori şi care, poate, trebuie optimizate în contextul noilor evoluţii”.

În ceea ce priveşte scandalul recent privind Coridorul Vertical de gaze pe ruta Grecia-Bulgaria-România-Ucraina, domnia sa a spus că acesta reprezintă o alternativă la gazul rusesc, dar nu pentru ţara noastră care se află într-o situaţia foarte favorabilă, adică aceea de cel mai mare producător de gaz din Uniunea Europeană, care va cunoaşte şi o dublare a producţiei în anul 2027.

„Noi vom avea mult mai mult gaz pe conductă şi e foarte greu pentru gazul natural lichefiat să concureze cu gazul care îţi vine pe conductă, e în general mult mai scump LNG-ul. Deci e un proiect pe care chiar România, Transgaz, domnul Sterian l-au iniţiat de acum cred că cel puţin 10 ani de zile şi este normal să-l susţinem - ideea de coridor vertical, fără ca asta să însemne obligaţia României de a cumpăra gaz, ci doar oportunitatea României de a fi ţară de tranzit şi de a fi hub energetic european”, a concluzionat Sebastian Burduja.

Cu toate acestea, Sebastian Burduja a primit aviz negativ de la comisiile de specialitate.

Al doilea candidat audiat de comisiile parlamentare a fost Tanczos Barna, Viceprim-ministru, Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Acesta a prezentat priorităţile pentru perioada următoare privind plata subvenţiilor agricole şi programele de sprijinire a agriculturii şi zootehniei, precum şi cele privind finanţarea tinerilor fermieri. Ministrul interimar al Agriculturii a trebuit să facă faţă întrebărilor privind subiectul fierbinte din ultimele luni - pesta rumegătoarelor mici şi a încercat să îi convingă pe membrii celor două comisii reunite că situaţia este sub control. Mai mult, domnul Barna le-a transmis parlamentarilor că astăzi va discuta la Bruxelles, cu oficialii Comisiei, în vederea găsirii unei soluţii pentru ridicarea interdicţiei la export care este aplicată crescătorilor de ovine şi caprine din ţara noastră. În final, primul dintre cei trei reprezentanţi ai UDMR în Cabinetul Mureşan a primit aviz favorabil de la comisiile pentru agricultură.

A urmat la audieri Radu Miruţă, propunerea lui Siegfried Mureşan pentru funcţia de ministru al Apărării Naţionale. El a vorbit despre cele 69 de programe contractate pentru înzestrarea Armatei Române la care se adaugă încă 31 de programe care sunt în curs de a fi fundamentate şi care, pe parcursul perioadei următoare, vor fi semnate pentru a primi finanţarea necesară. În privinţa întârzierilor constatate la contractele de înzestrare, pe lângă penalităţile aplicate ministrul Miruţă a amintit că unele contracte au fost renegociate, cum a fost cel privind livrarea avioanelor F16, în urma renegocierii acestuia Forţele Aeriene primind un avion în plus cu prelungirea perioadei de mentenanţă.

Întrebat de reprezentanţii PSD, ce se întâmplă cu Şantierul Naval Mangalia ce urma să fie preluat de Rheinmetall care trebuie să construiască acolo cele patru corvete destinate Forţelor Navale, Radu Miruţă a spus: „Contractele din SAFE au fost aprobate de Parlament, cu toate detaliile din ele, după ce au trecut de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Referitor la şantierul de la Mangalia, în cadrul condiţiilor de cooperare, obligaţia celor de la Rheinmetall nu va puta fi bifată pentru recepţionarea corvetelor, dacă nu va prelua respectivul obiectiv economic. Atât timp cât valoarea şantierului e de 80 milioane euro, iar cea a datoriilor de 190 milioane euro, probabil că Rheinmetall consideră deocamdată că nu este corect din punct de vedere financiar şi economic să participe la licitaţiile privind achiziţia şantierului, dar sunt sigur vor participa la un moment dat”.

Referitor la continuarea programului Piranha, care nu şi-a găsit finanţarea în SAFE, ministrul interimar al Apărării Naţionale a spus că lucrurile au fost limitate de Parlament privind preţul de achiziţie. Deşi a recunoscut că preţurile materialelor au crescut şi a crescut inflaţia, Radu Miruţă a spus că General Dynamics nu a fost de acord cu suma de 5,8 milioane de euro pentru un transportor - atât cât a decis Parlamentul, ci a dorit să primească 9,4 milioane euro, cât ar fi preţul unei maşini de luptă pentru infanterie pe care ar urma să o producă cei de la Rheinmetall.

Comisiile reunite pentru apărare, siguranţă naţională şi ordine publică au avizat negativ numirea lui Radu Miruţă în funcţia de ministru al Apărării.

Cătălin Drulă, propunerea pentru funcţia de ministru al Transporturilor, care a mai ocupat această funcţie în guvernul Cîţu, a vorbit despre reformarea companiilor de stat din domeniul aerian, feroviar, despre continuarea şi accelerarea proiectelor privind infrastructura rutieră şi cea feroviară, dar şi despre faptul că statul nu mai trebuie să plătească subvenţii, fără a avea la bază o monitorizare atentă, deoarece acordarea acestor subvenţii, în mod necontrolat, nu înseamnă eficientizare, ci o gaură la bugetul de stat. Candidatul la funcţia de ministru al Transporturilor a mai vorbit despre proiectele de infrastructură duală, civilă şi militară, dar şi despre necesitatea construirii unor noi poduri peste Prut, către Republica Moldova.

O problemă spinoasă la această audiere a fost declaraţia lui Drulă privind privatizarea unor companii de stat. Senatorul social-democrat Daniel Zamfir i-a transmis lui Cătălin Drulă că privatizarea Tarom este o poveste, deoarece compania a fost împinsă spre faliment de ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruţă, şi că la o eventuală privatizare, nu va putea fi vândută nici sigla operatorului de stat de transport aerian.

Cătălin Drulă a răspuns: „Referitor la Tarom vă dau o singură cifră care spune totul. În luna mai 2026, când Radu Miruţă a devenit ministru interimar la Transporturi, s-a dat ultima tranşă din ajutorul de stat, 65 milioane lei. Pierderile Tarom pe ianuarie-aprilie 2026 cand ministru al Transporturilor era de la PSD (n.red. - Ciprian-Constantin Şerban) au fost de 65 milioane lei. Tarom nu mai poate primi niciun ban ca ajutor de stat, conform regulilor pentru ajutoarele de stat. Dacă nu se privatizează, se închide”.

Cătălin Drulă nu i-a convins pe cei din comisiile reunite, astfel că a primit aviz negativ.

Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor, cel care este propus să deţină aceeaşi funcţie şi în eventualitatea învestirii guvernului Mureşan, a prezentat situaţia bugetară cu care se confruntă ţara noastră şi necesitatea continuării consolidării fiscale demarată anul trecut.

„Am intrat în procedura de deficit excesiv în 2021, deci practic, dacă ieşim în 2030, înseamnă că am petrecut 10 ani în această procedură, ceea ce ne penalizează în negocierile pe care le ducem la Bruxelles, şi în costurile de finanţare, care sunt mai crescute. Astăzi suntem aproape la jumătatea drumului, suntem la ţinta de 6% deficit, dar trebuie să ajungem la 3%. Partea care urmează este mai dificilă. De aceea e foarte important să avem în vedere că, odată ce vom ajunge la un deficit de sub 3%, vom reuşi să reducem costurile de finanţare, vom creşte încrederea investitorilor şi vom crea spaţiul fiscal necesar pentru noi investiţii. Astfel, în următorii trei ani avem obligaţia să ajustăm deficitul în fiecare an pentru ca să ajungem sub 3% din PIB. (...) Dacă ne oprim acum din consolidarea fiscală sau dacă amânăm lucrurile acestea, ne vom confrunta cu un cost foarte mare în dobânzi şi în încredere. Nu ne putem permite acest lucru în aşa fel încât să ţinem compatibile ţintele noastre privind ratingurile investiţionale. Modelul de creştere pe care l-am avut nu mai este unul pe care să ni-l permitem să îl mai avem deoarece cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 3% din PIB. (...) De aceeea, anul 2027 este crucial pentru menţinerea ratingului investiţional în ianuarie şi februarie. Pentru asta avem nevoie de un buget credibil pentru anul viitor. Acest lucru este esenţial pentru renversarea trendului în care am intrat, inclusiv privind decelerarea creşterii economice”, a arătat Alexandru Nazare.

Ministrul a spus că este interesat de finanţarea IMM-urilor, de finanţarea de 6 miliarde lei care trebuie să intre de la Banca de Investiţii şi Dezvoltare în economia naţională, pentru companiile româneşti.

În ceea ce priveşte listarea companiilor de stat, domnul Nazare a spus: „Nu are directă legătură cu secţiunea de finanţe a programului de guvernare. Discutăm de eficientizarea comnpaniilor de stat, de o mult mai mare transparenţă a activităţii acestora şi a procesului decizional, pentru ca şi un investitor privat minoritar să aibă acces la acestea. Nu vizăm ca din vânzarea companiilor de stat să acoperim datoria publică, dar ne-ar interesa ca aceste companii să îşi reducă pierderile”.

Alexandru Nazare a fost al doilea ministru care a primit aviz favorabil de la comisiile de specialitate de buget, finanţe, bănci şi piaţă de capital din cele două Camere ale Parlamentului.

La ora închiderii ediţiei, era audiat în comisiile de specialitate Irineu Darău, actualul ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, care este propus pentru aceeaşi funcţie în Cabinetul Mureşan. Astăzi, comisiile parlamentare de specialitate îi vor audia pe ceilalţi miniştri propuşi de Siegfried Mureşan, urmând ca mâine, în plenul Parlamentului, premierul desemnat să prezinte programul de guvernare şi să solicite votul de învestitură.