Banca Israelului prognozează o creştere de 5,6%, dar fără producţia firmelor israeliene din străinătate creşterea este de 3,4%

• Dosar special BURSA: Alegerile parlamentare din Israel, 27 octombrie 2026 (Articolul 4)

Banca Israelului a menţinut, pe 21 octombrie, dobânda de referinţă la 3,25%, după reducerile din ianuarie, mai, iulie şi septembrie, aşa cum se aşteptau toţi cei 15 economişti chestionaţi de Reuters. Guvernatorul Amir Yaron a respins ideea că banca ar fi aşteptat alegerile parlamentare din 27 octombrie şi a spus că hotărârea ţine numai de economie. Inflaţia anuală era de 1,6% în septembrie, potrivit JFeed, sub mijlocul intervalului-ţintă de 1-3%. Banca a constatat că prima de risc a Israelului a rămas la nivelurile dinaintea atacului din 7 octombrie 2023 şi că şechelul s-a depreciat. Ce economie va prelua viitorul guvern?

• O creştere obţinută în mare parte în afara Israelului

Departamentul de cercetare al băncii şi-a ridicat prognoza de creştere la 5,6% pentru 2026 şi 7,5% pentru 2027, de la 4% şi 5,5% în iulie, potrivit Times of Israel. Banca precizează că cea mai mare parte a revizuirii vine din producţia realizată în străinătate de firmele israeliene. Fără ea, creşterea este de 3,4% în 2026 şi 5,1% în 2027. Diferenţa, de 2,2 şi 2,4 puncte procentuale, este contribuţia producţiei din străinătate la PIB-ul Israelului. Potrivit băncii, citate de Calcalist, această producţie o realizează mai ales companii multinaţionale cu proprietari străini, iar venitul din ea ajunge în cea mai mare parte la acţionarii străini, nu la salariile şi veniturile din Israel; de aceea banca socoteşte creşterea fără ea un indicator mai bun al activităţii economice din ţară. În trimestrul al doilea, producţia din străinătate era aproape 6% din PIB. Yaron a avertizat că creşterea totală poate da o imagine falsă a ritmului activităţii interne.

Economia a crescut în trimestrul al doilea cu 15,4% în ritm anual, după oprirea activităţii din timpul războiului cu Iranul, iar datele din trimestrul al treilea arată continuarea creşterii.

• Costul vieţii, tema pe care o simt alegătorii

Creşterea pe care o arată PIB-ul nu este cea pe care o simt alegătorii. Potrivit Israel Democracy Institute, citat de Al Jazeera, 38% dintre evreii israelieni şi 46% dintre arabii israelieni au numit economia şi costul vieţii printre primele două teme care contează pentru votul lor. Şomajul este de numai 2,8%, dar preţurile alimentelor au crescut cu 8% între începutul lui 2024 şi mijlocul lui 2026, potrivit organizaţiei pentru drepturile consumatorilor Lobby 99, mai repede decât preţurile în general.

Un studiu al Institutului Aaron pentru Politică Economică de la Universitatea Reichman, prezentat de Times of Israel în mai 2026, arată că un coş obişnuit de consum al unei gospodării israeliene, cu alimente, locuinţă, electricitate, sănătate şi educaţie, costă cu 21% mai mult decât în cele mai bogate ţări europene: Austria, Finlanda, Danemarca, Ţările de Jos şi Suedia. Faţă de Grecia, Cipru, Italia şi Spania, diferenţa este de 68%. În 2005, locuinţele erau în Israel cu 31% mai ieftine decât în ţările bogate din comparaţie, iar acum sunt cu 26% mai scumpe; alimentele erau cu 26% mai ieftine, iar acum sunt cu 27% mai scumpe.

• Deficitul şi datoria

Prognoza publicată de bancă pe 21 octombrie, prezentată de Calcalist, arată un deficit bugetar de 4,4% din PIB în 2026, mai mic decât cel de 4,9% prevăzut în iulie, dar în creştere la 4,6% în 2027, şi o datorie publică de 68% din PIB la sfârşitul lui 2026 şi de 66,5% la sfârşitul lui 2027. Deficitul efectiv pe ultimele 12 luni era mai mic: 3,2% din PIB la sfârşitul lui august, potrivit Globes. Agenţia Moody's, care a menţinut ratingul Israelului la Baa1 cu perspectivă stabilă, estimează un deficit al guvernului central de 5,3% în 2026 şi o datorie de circa 70%.

Agenţia Fitch a păstrat în octombrie ratingul Israelului la nivelul A, cu perspectivă negativă, adică cu riscul unei retrogradări, şi a legat-o direct de alegeri: niciun bloc nu pare să ajungă la 61 de mandate, iar un guvern interimar timp de luni de zile sau noi alegeri ar face ”dificilă reducerea deficitului”, potrivit Jerusalem Post.

Termenul de comparaţie arată costul războaielor: înaintea lui 7 octombrie, datoria Israelului era de circa 60% din PIB, nivel apropiat de al altor ţări mici şi dezvoltate, care şi-au redus între timp datoria. Banca a avertizat, potrivit Globes, că o creştere a bugetului apărării fără ajustări în alte părţi ale bugetului ar mări deficitul şi ar putea relansa inflaţia. Promisiunile campaniei, de la soldele rezerviştilor la locuinţe, trebuie încadrate în această limită.

• Startupurile atrag sume aproape record

Potrivit CTech Data, startupurile israeliene au atras 13,2 miliarde de dolari în primele nouă luni ale anului, în 192 de runde de finanţare anunţate public, adică circa 85% din totalul de 15,6 miliarde din 2025. Recordul rămâne cel din 2021, de 27 de miliarde. În 2025, inteligenţa artificială şi securitatea cibernetică au reprezentat 40% din runde şi circa 70% din capitalul atras, iar finanţarea companiilor de inteligenţă artificială a crescut de la 4,9 la 7,9 miliarde de dolari. Cea mai mare rundă din prima jumătate a anului a fost cea de un miliard de dolari a companiei Vast Data.

Cifrele diferă după cine numără: pentru prima jumătate a anului, CTech numără 8,4 miliarde de dolari, iar IVC-LeumiTech, citat de Globes, 7,6 miliarde. Sumele unor surse diferite nu se pot compara între ele.

• Firmele cresc, dar angajează tot mai mult în afara Israelului

Raportul pe 2026 al Autorităţii pentru Inovare, prezentat de Jerusalem Post, arată circa 400.000 de angajaţi în tehnologie în 2025, cu 2,3% mai mulţi decât în anul precedent, dar locurile de muncă în cercetare-dezvoltare au scăzut cu circa 3.500, prima scădere din ultimii zece ani. În firmele private israeliene de tehnologie, ponderea angajaţilor aflaţi în Israel a scăzut de la 69% în ianuarie 2019 la 62% în martie 2026, iar creşterea din străinătate s-a concentrat în Statele Unite.

Prognoza băncii centrale şi raportul Autorităţii pentru Inovare arată acelaşi fenomen: firmele israeliene cresc, dar o parte tot mai mare din producţia şi din angajaţii lor se află în afara ţării. Pentru buget, întrebarea este cât din această creştere ajunge în impozitele plătite în Israel. În iulie, banca a pus scăderea deficitului estimat pe seama încasărilor fiscale mai mari decât se aştepta în prima jumătate a anului.

Apărarea nu este plătită numai din bugetul Israelului. Memorandumul americano-israelian din 2016 prevede o alocare anuală de referinţă de 3,8 miliarde de dolari ajutor militar: 3,3 miliarde finanţare militară şi 0,5 miliarde pentru apărarea antirachetă. În anii obişnuiţi, această sumă acoperă, potrivit Institutului pentru Studii de Securitate Naţională din Tel Aviv, circa 15% din bugetul apărării; ponderea se schimbă de la un an la altul, după pachetele suplimentare aprobate în timpul războaielor şi după mărimea bugetului israelian. Restul rămâne în sarcina contribuabililor israelieni. Va putea baza fiscală din Israel să finanţeze această parte, dacă tot mai multă creştere se produce în afara ţării?