BBC: Un ucrainean este judecat în Germania pentru presupusul sabotaj al conductelor Nord Stream

Un cetăţean ucrainean identificat de procurorii germani drept Serhii Kuznetsov este judecat miercuri, la Hamburg, fiind acuzat că a participat la organizarea exploziilor care au avariat conductele de gaze Nord Stream din Marea Baltică, în septembrie 2022, acesta este primul suspect judecat în legătură cu atacul, care a afectat infrastructura prin care Rusia livra gaze către Germania, relatează BBC.

Procurorii germani susţin că Kuznetsov, care ar fi fost ofiţer în armata ucraineană la momentul faptelor, a coordonat un grup format din scafandri specializaţi, un căpitan de ambarcaţiune şi un expert în explozibili, potrivit rechizitoriului, suspecţii ar fi acţionat la ordinul unor structuri ale statului ucrainean, cu scopul de a distruge conductele şi de a împiedica Rusia să obţină venituri din exporturile de gaze, transmite BBC.

Kuznetsov respinge acuzaţiile, cazul este deosebit de sensibil pentru relaţiile dintre Berlin şi Kiev, Germania fiind unul dintre principalii susţinători ai Ucrainei după declanşarea invaziei ruse la scară largă, în februarie 2022, conform sursei citate.

Exploziile au avut loc la 26 septembrie 2022, în apropierea insulei daneze Bornholm, trei dintre cele patru conducte Nord Stream au fost avariate, iar la acel moment, Rusia întrerupsese deja livrările prin Nord Stream 1, iar Nord Stream 2 nu fusese pusă în funcţiune. Germania suspendase proiectul cu puţin timp înainte de invazia rusă, potrivit publicaţiei.

În lunile de după explozii, au existat suspiciuni privind implicarea Rusiei, fără ca responsabilitatea să fie stabilită public, astfel Moscova a acuzat Statele Unite şi aliaţii lor, acuzaţii respinse de ţările vizate, conform sursei.

Anchetatorii din Suedia, Danemarca şi Germania au încercat să stabilească cine a organizat atacul, după închiderea anchetelor suedeză şi daneză, procurorii germani şi-au concentrat investigaţiile asupra unui grup de scafandri care ar fi închiriat iahtul Andromeda din portul Rostock, iar autorităţile germane au anunţat că au fost descoperite urme de explozibili submarini în probele prelevate de pe ambarcaţiune, potrivit publicaţiei.

Kuznetsov a fost arestat în august 2025, în apropierea staţiunii italiene Rimini, în baza unui mandat european de arestare emis de procurorii germani, după procedurile judiciare privind extrădarea, acesta a fost transferat în Germania la sfârşitul anului trecut, conform sursei.

În ianuarie 2025, instanţa federală supremă germană a stabilit că dosarul intră sub jurisdicţia Germaniei, argumentând că faptele investigate ar putea afecta securitatea internă a ţării, astfel procurorii consideră că distrugerea conductelor poate constitui o crimă de război, întrucât ar fi reprezentat un atac asupra unor bunuri civile prin mijloace militare, potrivit publicaţiei.

Un alt cetăţean ucrainean, Volodymyr Zhuravlov, este suspectat că ar fi participat la scufundările necesare sabotajului. În octombrie 2025, o instanţă poloneză a respins cererea Germaniei de extrădare şi a dispus eliberarea sa, apreciind că o eventuală operaţiune ucraineană împotriva conductelor ar fi putut fi justificată în contextul războiului, conform sursei.

Zhuravlov a fost arestat ulterior în Croaţia, iar autorităţile croate au aprobat luna trecută extrădarea sa în Germania, nu este clar când va avea loc transferul şi dacă acesta va fi judecat în cadrul aceleiaşi proceduri de la Hamburg, potrivit publicaţiei.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a negat în repetate rânduri implicarea Ucrainei în exploziile Nord Stream, la rândul său, deputatul ucrainean Oleksandr Merezhko, preşedintele comisiei parlamentare pentru afaceri externe, a declarat pentru BBC că acuzaţiile prezentate de procurorii germani reprezintă una dintre versiunile investigate şi că partea ucraineană nu are confirmări independente ale acesteia.

Expertul Stefan Meister, de la Consiliul German pentru Relaţii Externe, a afirmat că autorităţile de la Berlin au încercat să lase instituţiile judiciare să gestioneze dosarul, pentru a limita politizarea acestuia, astfel Merezhko a apreciat, la rândul său, că procesul nu ar trebui să afecteze sprijinul Germaniei pentru Ucraina, susţinând că menţinerea acestui sprijin rămâne în interesul ambelor ţări, conform sursei.