BCE a lansat discuţiile privind reducerea dobânzilor

Consiliul Băncii Centrale Europene (BCE) a început, luna aceasta, o discuţie cu privire la momentul reducerii ratelor dobânzilor, conform spuselor unui oficial al instituţiei, citat de Reuters.

Olli Rehn, membru al consiliului BCE, a declarat vineri: "Dacă inflaţia continuă să scadă şi, conform estimărilor noastre, se va duce sustenabil spre ţintă, putem să începem, în vară, să slăbim pedala de frână a politicii monetare".

Analiştii se aşteaptă ca BCE să reducă de trei-patru ori dobânzile anul acesta, începând din luna iunie.

Amintim că, la data de 7 martie, BCE a decis să menţină dobânzile nemodificate pentru a patra oară consecutiv, aşa cum aşteptau analiştii. După reuniunea respectivă, rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit au rămas nemodificate la nivelurile de 4,50%, 4,75%, respectiv 4%. Acesta este cel mai ridicat nivel al dobânzii BCE de la lansarea monedei euro, în 1999.

Conform estimărilor lansate recent, BCE aşteaptă o creştere a preţurilor de consum cu 2,3% anul acesta, în zona euro, faţă de 2,7%, cât era previziunea anterioară.

Ţinta de inflaţie a BCE este de 2%, iar oficialii băncii centrale consideră că acest nivel va fi atins în 2025, după care indicatorul va coborî la 1,9% în 2026.

• FMI: "Înăsprirea politicii monetare este necesară în multe economii emergente din Europa"

Inflaţia în centrul, estul şi sud-estul Europei (CESEE) este mai puternică decât în economiile avansate, ceea ce face necesar ca înăsprirea politicii monetare de către băncile centrale din regiune să fie menţinută o perioadă mai îndelungată decât în cazul Băncii Centrale Europene, a afirmat vineri şeful departamentului european al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Alfred Kammer, într-un discurs la Forumul economic din oraşul croat Split, conform Reuters.

Susţinute de atenuarea creşterii preţurilor, unele bănci centrale din regiune au început scăderea dobânzilor, conduse de Ungaria, Polonia şi Cehia, în timp ce Banca Naţională a României a amânat deocamdată reducerea dobânzii.

"Scăderea ratei inflaţiei progresează mult mai lent în România, Republica Moldova, Muntenegru, Ungaria şi Serbia decât în alte zone din regiunea CESEE. În general, presiunile asupra inflaţiei în regiune rămân mai puternice decât în economiile avansate", a declarat Kammer, adăugând: "Prin urmare, multe bănci centrale din regiune trebuie să menţină înăsprirea politicii monetare mai mult timp decât, de exemplu, BCE".

Planurile guvernelor de a retrage măsurile extraordinare de sprijin pentru gospodării şi companii, în 2024 şi în 2025, vor ajuta la contracararea inflaţiei prin reducerea cererii, a explicat oficialul FMI, notează Agerpres. Acesta a adăugat că în perioada 2021 - 2023 a existat o eroziune a încrederii în instituţiile economice din Europa emergentă, unele bănci centrale fiind afectate de interferenţe politice.

"Permiteţi-mi să fiu clar, băncile centrale trebuie să fie capabile să-şi îndeplinească mandatele privind inflaţia", a mai declarat Kammer, subliniind: "Pentru aceasta, independenţa este esenţială. Interferenţele erodează încrederea şi fac mult mai costisitoare elaborarea politicilor". Kammer a avertizat că realizarea unei aterizări line în regiune nu va fi uşoară, dar este importantă, ţinând cont de necesitatea sporirii perspectivelor de creştere din Europa emergentă în mod durabil.

Chiar şi înainte de pandemie, viteza convergenţei economiilor din Europa emergentă spre cele mai avansate din Europa a încetinit. Asta înseamnă că ţările care converg către standardele medii de viaţă din UE, excluzând statele membre din Europa emergentă, vor îndeplini acest obiectiv doar în anul 2100, cu 50 de ani mai târziu decât s-a estimat iniţial, a conchis oficialul FMI.