Europarlamentarul PSD Dragoş Benea, coordonatorul grupului intern din partid pentru reforma administrativ-teritorială a României, a declarat luni că această reformă presupune un cost politic cert, pe care cei din PSD sunt pregătiţi să şi-l asume. El a arătat că 55% dintre oraşe nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori, dar au, în schimb, o administraţie locală bugetofagă, potrivit News.ro.
Benea a precizat că grupul de lucru se află la început de drum, dar rezultatul acestui efort ar trebui să depăşească limitele la ceea ce PSD s-a angajat deja prin programul de guvernare, şi anume comasarea voluntară a comunelor cu o populaţie de până la 1.500 de locuitori. El a subliniat că reorganizarea administrativ-teritorială presupune mai mulţi perdanţi politici, dar are un singur câştigător detaşat, şi anume cetăţenii României, conform sursei citate.
Eurodeputatul a explicat că trebuie să răspundă aşteptărilor oamenilor pentru un aparat administrativ mai suplu, cu mai puţine primării, primari, viceprimari, consilieri locali şi cheltuieli de funcţionare, reducând astfel povara pe umerii cetăţenilor. El a menţionat că, la capătul acestui proces, este de aşteptat să existe primării cu o capacitate administrativă substanţial crescută, capabile să ofere servicii de mai bună calitate şi să acceseze finanţări europene sau de la bugetul de stat, diminuând totodată decalajele dintre localităţi, potrivit News.ro.
Benea a adăugat că este important ca acest lucru să se întâmple într-un interval cât mai scurt, în contextul pregătirii cadrului financiar multianual 2028-2034, iar fondurile europene de coeziune sunt mai puţine decât în exerciţiile precedente. El a precizat că, în prezent, există peste 450 de unităţi administrativ-teritoriale cu mai puţin de 1.500 de locuitori şi alte 1.100 de UAT-uri cu până la 3.000 de locuitori, conform sursei citate.
Reprezentantul PSD a anunţat că a avut discuţii exploratorii şi a identificat şase criterii măsurabile obiectiv, pe baza cărora să se poată fundamenta o matrice a sustenabilităţii administrative, care va presupune un algoritm de punctare pentru a arăta ce UAT-uri sunt sustenabile administrativ şi care trebuie reorganizate şi comasate. Criteriile sunt: populaţia şi demografia; sustenabilitatea economică, adică compararea veniturilor proprii cu cheltuielile proprii şi gradul de colectare al taxelor locale; capacitatea administrativă, prin analiza domeniilor şi competenţelor fiecărui UAT şi a investiţiilor realizate; conectivitatea, adică distanţele faţă de drumuri principale, spitale, unităţi de pompieri, ambulanţă sau aeroport; accesibilitatea, prin cuantificarea accesului la serviciile de bază, precum şcoli, dispensare, medici, creşe şi grădiniţe; şi serviciile publice locale, precum alimentarea cu apă, canalizare, gaze, iluminat public şi transport în comun, potrivit News.ro.
Benea a dat asigurări că rădăcina satului românesc nu dispare şi nu se desfiinţează, iar arhitectura administrativă prevăzută în Constituţie - sate, comune, oraşe, municipii şi judeţe - va fi păstrată. El a explicat că desfiinţarea unei primării ca instituţie nu înseamnă dispariţia localităţii respective. Eurodeputatul a mai spus că se lucrează cu instrumente complexe de inteligenţă artificială pentru corelarea volumelor mari de date din baze de date publice, conform sursei citate.
Benea a anunţat că, pornind de la aceste criterii, vor propune ca la nivelul fiecărui judeţ să se constituie un comitet judeţean de reorganizare, un vehicul instituţional construit în jurul instituţiei prefectului, alături de Consiliul Judeţean, Oficiul de Cadastru, Direcţia Judeţeană de Statistică, Inspectoratul Şcolar, Poliţia şi Direcţia Agricolă. Aceste comitete vor asigura consultarea autorităţilor administraţiei publice locale şi vor transmite propunerea de reorganizare către Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Dezvoltării. După parcurgerea tuturor etapelor, se va genera primul document de reorganizare administrativ-teritorială a României din 1968 încoace, un document robust care să stea în picioare în perspectiva angajării răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului, potrivit News.ro.
În aceeaşi conferinţă, Benea a declarat că finalizarea documentului privind reforma administrativ-teritorială este „o cursă contra-cronometru" care îşi propune să se încheie undeva în luna martie. El a făcut o precizare importantă: în viziunea grupului de lucru, primarii trebuie să îşi încheie acest mandat în 2028, deci nu trebuie să existe temeri pe acest subiect. El a identificat doi factori de presiune: anul electoral 2028, deoarece aceste modificări trebuie făcute cu un an înainte de data alegerilor, şi startul competiţiei pe fondurile europene din cadrul financiar multianual, unde UAT-urile trebuie să fie cât mai bine pregătite, conform sursei citate.
Benea a mai declarat că această reformă administrativ-teritorială ar fi trebuit să se întâmple poate chiar mai devreme, având în vedere fondurile europene 2028-2034. Întrebat despre avertismentele secretarului general al PSD, Claudiu Manda, către miniştrii care nu au respectat termenele date de conducerea partidului, Benea a explicat că acestea s-au referit punctual la reforma companiilor de stat şi a agenţiilor. Miniştrii trebuiau să vină săptămâna aceasta cu propuneri către vicepremierul Marian Neacşu, care coordonează acest domeniu, iar unii dintre ei nu au înţeles că „luna de miere" a guvernului a trecut de mult şi trebuie să livreze rapid. El a adăugat că vicepremierul Neacşu a primit foarte puţine materiale de la aceşti miniştri, iar întrebat fiind cine sunt miniştrii care nu şi-au îndeplinit sarcinile, a răspuns: „Nu au fost nominalizaţi. Cine a avut urechi sau udă, cred că a înţeles", potrivit News.ro.

























































Opinia Cititorului