BM le recomandă autorităţilor române continuarea reformelor

Banca Mondială (BM) le recomandă autorităţilor din ţara noastră să continue implementarea reformelor structurale, în special în sectoarele energiei, transporturilor, managementului cheltuielilor publice, educaţiei şi sănătăţii, potrivit declaraţiilor vicepreşedintelui BM pentru Europa şi Asia Centrală, Laura Tuck, citate într-un comunicat trimis astăzi redacţiei.

Domnia sa a spus: "Pentru a impulsiona creşterea economică, recomandăm României să continue implementarea reformelor structurale, cu precădere în sectoarele energiei, transporturilor, managementului cheltuielilor publice, educaţiei şi sănătăţii. Accelerarea reformei cadastrului şi consolidarea pieţelor de capital vor încuraja şi ele investiţiile din partea sectorului privat".

Laura Tuck s-a întâlnit, săptămâna aceasta, în Bucureşti, cu premierul Victor Ponta, cu ministrul Finanţelor Publice, Ioana Petrescu, şi cu ministrul Delegat pentru Buget, Liviu Voinea. Autorităţile române au confirmat că sunt interesate de asistenţa tehnică a Băncii Mondiale, precum şi de intenţia creditorului internaţional de a-şi creşte volumul creditelor acordate ţării noastre ca să sprijine reformele şi investiţiile destinate accelerării creşterii economice, creării locurilor de muncă şi sprijinirii procesului de convergenţă cu celelalte economii din Uniunea Europeană.

"România a făcut progrese semnificative în refacerea stabilităţii macroeconomice. Performanţa macroeconomică a României este una semnificativă, dar este important ca reformele să continue, în special pe termen mediu. Micşorarea deficitului fiscal de la 9% la 2,6% din PIB între 2009 şi 2013 dovedeşte disciplina şi hotărârea României. În 2013, creşterea economică a accelerat la 3,5%, susţinută în primul rând de exporturi şi de agricultură, dar perspectivele pe termen mediu sunt moderate, iar creşterea ar urma să încetinească la 2,2% în 2014 şi la 2,4% în 2015", a mai menţionat Laura Tuck.

Recent, prim-ministrul Victor Ponta a declarat că boardul BM va aproba pe 27 mai o nouă strategie de parteneriat cu România, pe 4 ani, care presupune acordarea unei linii de creditare de 1 miliard euro anual. Premierul a precizat că sumele vor fi folosite în special în sănătate, educaţie şi incluziune socială, precum şi pe proiectele pe energie pe care ţara noastră le desfăşoară în această perioadă.